incoíre 2 , vrb Definition coment'e torrare agoa, menguare, essire prus pagu Synonyms e antonyms impagai, impagatzare Sentences sa faina est incoinne (Z.Porcu).
incoizàre , vrb Definition arregollindho cosa, su ndhe lassare calecuna o una parte (coígiu) po farta de atentzione o àtera arrexone Synonyms e antonyms acadiare, acogiai, cambare, codiare, coigiare, lassai Etymon srd.
incolàre , vrb Definition camminandho, passare ainnanti, prus ainnanti de un'àteru andhandho prus lestros, nau fintzes in su sensu de si crèdere in prus de s'àteru in s'arrexone, de pretènnere calecuna cosa in prus Sentences tue incoladiche e dae s'avisu a sos àteros (E.Pes)◊ caminandhe cun babbai deo mi che incolai ca fui prus lestru ◊ fio timindhe, ma su puma mi che incolat e sighit su caminu suo chena mancu si bortare 2. cudhu no istat duiddui e si che incolat nendhe chi cussa cosa la cheriat isse Etymon srd.
incoldiolàre , vrb: incordigliolai, incordigliolare, incordiolai, incordiolare Definition pònnere impare cosas, acapiare a codriola; atrotigare faendho a codriola, a cordigliola / i. unu contu = istèrrere unu contu, una chistione Synonyms e antonyms incordedhai, prèndhere / acordiolai, atrogai, atrotixai, folfigiare, fortzicare, foscigare, profizare 2. comintzat a incoldiolare su contu (M.Bua) Etymon srd.
incóldu , nm Definition
orrughedhu o corrúntzulu de s'istentina, genia de culatzu tupau o puntighedha, chi no sighit (ma est inue cumènciat s'istentina grussa)/ su male de s'i. = apendicite
Scientific Terminology
crn
Translations
French
appendice
English
appendix
Spanish
apéndice
Italian
appendice
German
Anhang
incollàda , nf Synonyms e antonyms acollada, imbudada, imperta, ispinta, istrempiada Etymon srd.
incolladúra , nf Definition su incollare; tretu inue duas cosas funt apicigadas apare Synonyms e antonyms apodhu Sentences custos botinos sunt fatos totu a incolladura.
incollài , vrb: incollare Synonyms e antonyms afisciai, apicigai, apodhai, atacai | ctr. ispitzigare, spodhai Etymon itl. incollare.
incollanàre , vrb Definition pònnere collana Etymon srd.
incollàre incollài
incolliàre , vrb Definition andhare bene in su sensu de ndhe bogare ccn. cosa de bonu de unu fàere, de faina o àteru Synonyms e antonyms ingertai, ingòllere Sentences ocannu no ndhe poto incolliare una: e mighi mi ndhe at faladu de suore! (G.Ruju) 2. no lu poto incolliare.
incolliósu , agt Synonyms e antonyms
difícile,
imbusticau
| ctr.
fàcile,
simple
Translations
French
complexe,
difficile
English
complex,
difficult
Spanish
complejo
Italian
complèsso,
diffìcile
German
kompliziert.
incóllu , nm Synonyms e antonyms
apodhu,
incolladura
Etymon
srd.
Translations
French
collage
English
gluing
Spanish
encolado
Italian
incollatura
German
Kleben.
incollutzài , vrb Definition
calare o orrúere sa matza (istentina), apèrrere o illascare is músculos de sa bentre po isfortzu o àteru, essire matzigalau, collutzu, patire s'ímbena
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
atteindre d'une hernie
English
to suffer a hernia
Spanish
herniarse,
quebrarse
Italian
subire un'èrnia
German
Hervortreten von Eigenweidebruch
incolonconadúra , nf Definition su incolonconare Etymon srd.
incolonconàre , vrb Definition cuare o orrúere in is coloncones; fàere a coloncone, a calanca, a fossu Synonyms e antonyms impelciare, incalancare, incalare, incolonconire, ingarghilare Etymon srd.
incolonconàu , pps, agt Definition de incolonconare; calau a fundhu, in su coloncone, coment'e ingurtiu Synonyms e antonyms incheadu 2. fit ispiliu de su patire, chin sos ocros incolonconaos in sos concales.
incolonconíre , vrb Synonyms e antonyms impelciare, incalancare, incalare, incolonconare, ingarghilare Etymon srd.
incolonconíu , pps Definition de incolonconire 2. ma proite mi sichis a ingromorare, a obrèschere solu a ti bíere acoconau, incolonconiu, barrosu?
incolonnàre , vrb Definition assentare, fàere andhare, pònnere bene a filera una cosa (o fintzes gente) a bisura de colonna.