A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

incorràda , nf Definition bultzone de boe, cropu o iscaviada chi is boes giaent cun is corros, mescamente movendho sa conca a corpu Synonyms e antonyms incorradura, sigorrada / cdh. incurrata, ttrs. iscurrada Sentences candho muschinzas in su tirighinu timent totu s'incorrada frusca (G.A.Cossu)◊ a s'incorrada su boe ndhe at betadu s'antarile ◊ sos boes ant leadu su cane a incorradas ◊ baidindi candu passant is bois, no nd'ingollas calincuna incorrada! Etymon srd. Translations French coup de cornes English goring, header Spanish cornada Italian cornata, cozzata German Hörnerstoß.

incorradítu , agt: incorraitzu Definition nau de boe, chi costumat a incorrare Synonyms e antonyms incorradore Sentences no apo mancu sos ojos cunzadu chi sónnio: coloras paliendhe, traos incorraditos e ruendhe dae unu ponte in su riu aundhadu (G.Sini) Etymon srd.

incorradòre, incorradòri , agt Definition nau de boe, chi costumat a incorrare, dhu tenet a vítziu Synonyms e antonyms incorraditu, sucorradore Sentences custu malloru est incorradori e tocat a dhu timi! Etymon srd.

incorradúra , nf: incorratura Definition su incorrare / apompiare a i. = castiai abbascendi sa conca acomenti faint is animalis po incorrai, castiai a culu de ogu Synonyms e antonyms incorrada 2. su síndhigu si fit abbaidendhe a incorradura a Faghebane ◊ su mantzanu su mere si mi at miratu a incorratura Etymon srd.

incorrài , vrb: incorrare Definition iscaviare cun is corros, iscúdere, férrere o cracare a cropos de corru, nau de animales chi ndhe portant; bogandho in bregúngia a ccn. po cosa de pagu contu timendhodha tropu, fàere male Synonyms e antonyms acorrae, acorrociai, iscorratzare, sigorrai Sentences chi fiat istétiu bòi t'iat incorrau ◊ si sunt boes chi incorrant, no ti bi acúrtzies! ◊ fit nóidu ca su boe incorraiat 2. màniga su minestrone, za no ti at a incorrare! Etymon srd. Translations French encorner English to gore Spanish cornear Italian incornare, cozzare con le còrna German auf die Hörner nehmen.

incorraítzu incorradítu

incorrajólu , agt Definition nau de animale cun corros, chi costumat a incorrare Synonyms e antonyms incorraditu, incorradore Etymon srd.

incorràre incorrài

incorredhàda , nf Definition ingurtia manna de cosa Synonyms e antonyms acirrada, intullada, trincada Etymon srd.

incorredhàe, incorredhàre , vrb Definition istare a su bufa bufa de su corredhu, imbriagare; istare a su lea lea su tebbacu de su corredhu Synonyms e antonyms imbreacare / tebbacare Etymon srd.

incorredhéri , agt, nm Definition chi o chie costumat a bufare meda o fintzes a tebbacare Synonyms e antonyms bibidore, bufadore, inciumidore Sentences fit una fémina incorredhera de tabbacu de nasu Etymon srd.

incorriài, incorriàre , vrb Definition acapiare cun is corrias; foedhandho de aperturas, pònnere is càncaros o grofales Idioms csn: incorriare sa die, su tempus = colare sa die, su tempus; incorriare a ccn. = cumbínchere a carchi cosa 2. chirca de che lu incorriare tue, chi a mie no m'iscurtat! 3. ispero chi su dinari mi bastet a che incorriare nessi s'annu Etymon srd.

incorrillài , vrb Definition cúrrere aifatu cricandho de cassare, po aciapare, aferrare Synonyms e antonyms currellai, perseghire.

incorríri , avb Definition fàere a corru, intostare che corru / abbarrari a i. = campare a betzu mannu.

incorritzàda , nf Definition coment'e incorrada, iscaviada, móvia de corros, nau de animale chi ndhe portat Sentences sa craba faghet s'incorritzada e tucat Etymon srd.

incorrorinàu , agt Definition nau de unu, chi est béciu meda, arrimau, chi no essit prus.

incorrósu , agt Synonyms e antonyms abbetiosu, dirbetosu, puntigliosu.

incorrudàre , vrb Definition nau in cobertantza, pònnere is corros, cobèrrere cun sa pobidha de un'àteru Etymon srd.

incorrutài , vrb: incurrutai Definition primmare, essire tristu, agiummai coment'e istare in dolu (corrutu); pònnere su corrutu Synonyms e antonyms intristai / corrutae | ctr. allegrare Etymon srd. Translations French s'attrister English to become sad Spanish entristecerse Italian rattristarsi German traurig werden.

incorrutíbbile, incorrutíbbili , agt Definition chi no si currumpet: nau de gente, chi no si bendhet, chi no si lassat comporare.