A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

isteremàdu , pps, agt, nm: istremadu 1 Definition de isteremare; nau de su logu, chi est trotu, a tèrema, in calada meda, in costa; logu malu Synonyms e antonyms istremenadu / arratu, ràbidu / raza, riartzu, trèmena, trempa 2. che istaiat pastorighendhe in sos palinzos isteremados de su monte ◊ cussu fiat unu logu ferosu e istremadu Translations French éboulé, raide English steep, collapsed Spanish desmoronado, escarpado Italian franato, rìpido German abgerutscht, steil.

isteremaméntu , nm: istremamentu Definition su isteremare Synonyms e antonyms immàrgine, istremenonzu, procuabba, sfossonamentu, smuronamentu, smuroni, spilladura Sentences sas abbas a tropu faghent s'isteremamentu de sa terra ◊ bi aiat àpidu isteremamentu e sa fua de s'abba aiat trazadu bascaràmine e terra Etymon srd. Translations French éboulement English landslip Spanish desmoronamiento Italian smottaménto, frana German Erdrutsch.

isteremàre , vrb: istremare 1 Definition fàere a tèrema, a trèmene, calare sa trema, orrúere sa terra a tretu mannu a bàsciu in logu de costera Synonyms e antonyms desmuronai, immarginare, irribbare, istremenare, smuronai Etymon srd. Translations French s'ébouler English to slide down Spanish desmoronarse Italian smottare, franare German abrutschen.

isteressàre , vrb: istesserare, steressai Definition bogare o essire de pare cosas intradas apare (tèsseras o fintzes annoigadòrgios de sa carena), fàere a orrugos, segare a iscorriadura, crepare de s'errisu, de su trebballu Synonyms e antonyms irdoare, ischirriolai, scorriolai / isciopai / innoigare Sentences puite t'istrumpas, a isteressare bene sos pannos, beru?!◊ frímmadi de ballare, macu, ca t'istèsseras! ◊ si fachies cussu de bos isposare a fughidura, babbu bos istèsserat ambos! ◊ annotamala de istesserare dai su risu, pone aficu a sa faina! ◊ azummai s'istèsserat de cantu at bíbiu! ◊ su pobidhu isteressandhe po batire su pane a domo e sa pobidha ponendhodhi is corros!… Etymon srd.

istergàre , vrb Definition bogare o istacare sa terga a s'ispiga de su moriscu Synonyms e antonyms isbuatare, scrocitari Sentences su moriscu si assóliat unu pagu chentza istergadu, ma pro assoliare menzus tocat a l'istergare e irranare Etymon srd. Translations French ôter les bractées des épis du maïs English to husk Spanish despinochar Italian spannocchiare German entlieschen.

istergiàrgiu , nm Definition nau de ccn., furone, isterjale Etymon srd.

istérgiu istégliu

istérgu istèrca

isteriàrzu istariàlzu

istéricu , agt Definition chi no padit nudha nudha, chi luego si pesat a boghes tzacau po dónnia cosighedha, prus po maladia o pecu chi no po naturale suo.

isterilizàda , nf Definition su isterilizare Etymon srd.

isterilizàre , vrb Definition manigiare una cosa a manera chi no portet intzimia peruna de maladia, a manera de bochíere dónnia virus o batériu; foedhandho de sa capacidade de fàere fígios, fedu, fàere a manera chi no si ndhe potzat ingendrare.

isterísmu , nm Definition su pecu de s’istéricu, maladia de genia nervosa.

isterjàle , agt, nm: isterzare, isterzari, istregiale, istregiari, istrezale, stergiale Definition chi o chie istat sèmpere aifatu de s'istrégiu (de su pastore) po dhu custodiare, o po dhu línghere (ca est mandrone a trebballare), nau a disprétziu po aprofitadore / cane isterzari = nadu de unu, chi est dannarzu, malafatore, bonu petzi a línghere s'isterzu de sos meres pro carchi torracontu, ma peus de s'apesta pro sa zente Synonyms e antonyms argamile, ascamile, farabbutu, istelzeri, mascatzone, miseràbbile, papasoru 1 Sentences brutu isterjale chi no est àteru! ◊ sos isterzaris faghent cussas vilesas ◊ chie at a èssere s'isterzari chi che at furadu sos tzapos? ◊ canes isterzales, si betant che astores in tempus de votatziones! Etymon srd.

isterjolàu , agt Synonyms e antonyms isterrigorzadu, sterrinau Sentences unu corbu s'est falau in supra mea chi fipo a costa longa isterjolau Etymon srd.

istérju istégliu

isterlína , nf Definition moneda, unidade monetària de unos cantos istados (es. i. ingresa).

isterràre , vrb Definition bogare, istesiare a unu de su logu suo a logu angenu po chi no potzat fàere coment'e in logu e cun gente chi connoschet Synonyms e antonyms disterrai*.

isterràre 1 , vrb: sterrai Definition abbasciare sa terra, iscavare, pigare e istesiare sa terra de unu tretu po dhu fàere in paris Synonyms e antonyms isterratzare, isterronare Etymon srd.

isterratzaméntu , nm Definition su isterratzare Synonyms e antonyms spomentu Etymon srd.