lidigoràu , agt: allidigorau Definition chi est totu a lidigoris, a marcos druchesaos in sa carre, po pistadura Synonyms e antonyms allibidorau Sentences funt torraus ispraurius e lidigoraus in cambas Etymon srd.
lidigòre, lidigòri , nm Definition marcu druchesau in sa carre, in sa pedhe, po pistadura Synonyms e antonyms frincu, leidora, lerigori, libidore, macru, pistadura, sambellutau Sentences soi orruta e mi apu fatu unu lidigori in sa camba Etymon srd.
lidonàrju, lidonàrzu , nm: lionàrgiu, olidonarzu Definition logu de lidone, ue creschet meda su lidone Synonyms e antonyms alionalzu, illionàrgiu Scientific Terminology slg Etymon srd.
lidòne , nm: alidone, lidrone, lione, lioni 1 Definition genia de mata, no tanti manna, chi faet unu frutu (upm) che una cheréssia ma prus tundhu, orrúbiu candho est cotu (in atóngiu) e totu puntighedhas a parte de fora Sentences traessendhe sos rujos pianos e sos buscos de inteltzu e lidone (A.Casula)◊ is piciochedhos funt arregollendu bobbolledhas de lione Scientific Terminology mt, Arbutus unedo Etymon ltn. unedone(m) Translations French arbousier, busserole English arbutus berry Spanish madroño Italian corbézzolo German Erdbeerbaum.
lidòri libidòre
lidrédhu , nm: alidedhu*, olidedhu Synonyms e antonyms allixedhu, chitarredhas, filavila, lampajoni, orrubina, scriudha Scientific Terminology rba.
lidròne lidòne
lídu , agt Definition nau de sa carre, de sa pedhe, chi est in colore druchesau de pistadura (o fintzes de arrennegu)/ l. che figau pudésciu = biaitu meru (de s'arrennegu) Synonyms e antonyms ammalorau, atanau, biaitu, líbidu* Sentences fit ruta in s'elva, lida che mortu ◊ l'ant leadu a punzos e pro cussu est totu lidu ◊ su pipiu portat sa manigedha lida de su fritu 2. sa bírdia si est furriada lida po s'imbídia ◊ est castiendu su sciacu lida de su nervosu Translations French blême, livide English livid Spanish lívido, amoratado Italian lìvido German bläulich, striemig.
lídu 1 , nm Definition un'erba, nada deosi ca is fògias portant una genia de marcos druchesaos; un'àtera calidade de sa matessi si narat préssiu o fintzes píbiri de erriu Scientific Terminology rba, Polygonum hydropiper.
liepèdhe , nm Synonyms e antonyms alaepedhe*, arratapignata, cincidedhu, satzamurredhu, terriolubedhe Scientific Terminology anar.
lieràre , vrb Synonyms e antonyms ifrancare, iscabbúllere Sentences si ti ses lieradu dai s’isvilu de cussa cosa lu depes a mie ◊ de totu cussu piogu no resessio a mi ndhe lierare!
lieridàde , nf Definition su èssere lieru, sanu, síncheru Sentences non totu tenimos meríssios a una lieridade chi tocat làcanas de adhae (F.Dedola) Etymon srd.
liertàde libbeltàde
liéru, líeru líaru
lièsca lèsca
liescài , vrb: gliescai Definition bogare lescas Synonyms e antonyms astulai, isascruzare, sliescai*.
lievadòra lavadòra 2
lifànte , nm: linfante, liofanti Definition animale croxiu, de mare Synonyms e antonyms copante, lenfru, longhifanti Scientific Terminology crx, astacus gammarus Etymon itl.s. leaofanti.
líga , nf Definition tira de cosa chi si ponet a badrare segadas o tretu malàidu in sa carena; a logos est fintzes una tira de elàsticu po poderare is mígias (mescamente de fémina) Synonyms e antonyms achillo, cerotu, dafetanu, sparadrapa / ligas Surnames and Proverbs smb: ligas Etymon spn. liga.
líga 1 lèga 1