scróvinu , nm Definition logu malu, úrbidu istrintu ue no faet mancu a passare Scientific Terminology slg Etymon srd.
scroxadúra , nf Definition su scroxai Synonyms e antonyms scroxamentu / scraxoladura Sentences seus fendi sa scroxadura de sa méndula Etymon srd.
scroxài scorgiài
scroxaméntu , nm Synonyms e antonyms scroxadura Etymon srd.
scroxobadúra, scroxoladúra scraxoladúra
scroxolài , vrb: iscorgiolare* Definition segare su corgiolu, su pígiu de fora, arrasigare sa pedhe Synonyms e antonyms innetare, ispigiolare, scorgiai, spilloncai | ctr. incroxolai Sentences arruendi s'iant scroxolau is manus e is peis ◊ mi apu scroxolau unu pei ◊ sa méndua tocat a dha scroxuai e a dh'inforrai po fai su gató.
scroxolaméntu , nm Synonyms e antonyms scraxoladura Etymon srd.
scroxóxu scasórgiu
scróxu scòrcia
scruadúra , nf Definition su scruai; imbiancadura de filu, de tela, cun sa lessia Synonyms e antonyms ammalesadura / scruamentu Etymon srd.
scruài scroài
scruaméntu , nm Synonyms e antonyms scruadura Etymon srd.
scruciài , vrb: iscrutzai*, scurtzai Definition bogare is catzolas, is iscarpas; furare is iscarpas a unu Synonyms e antonyms isbotare | ctr. caltare.
scruciòni , nm: iscultone*, scrutzoni, scultoni, scurtzoni Definition genia de animale malu fatu a pentzamentu, debberone coloru velenosu chi no si agatat / èssi a coru de scurtzoni = tontu, de ànimu malu Sentences poni scrutzonis niedhus a guàrdia de sa tancadura, chi nisciunus iscaringit is portas!
scrúciu , agt: isciurtzu*, scrutzu, scultzu, scursu, scurtzu Definition chi est a peis nuos, chentza catzolas / èssiri a unu pei scrutzu e unu cosiu = a unu pè iscurtzu e a s'àteru cartadu (cun cosíngiu) Synonyms e antonyms iscrapitau | ctr. caltzadu.
scrucudhadúra , nf Definition orruta mala, a cropu Synonyms e antonyms arratroxa, iscartinada Etymon srd.
scrucudhài , vrb: iscrucudhai* Definition orrúere a iscutuladura, a cropu, orrúere a furriadura, tambulare, fintzes betare Synonyms e antonyms iscartinare, istrampare Sentences issu si nci depit èssiri scrucudhau a foras de sa ventana ◊ nci dh'ant scrucudhau de campanili ◊ sa spiridada nci fiat scrucudhada a palas a terra ◊ timit de nci scrucudhai a giossu impari cun su sagrestanu (F.Pilloni)◊ su piciochedhu, sétziu a mobenti, pigau a s'isprovista nci scrucudhat a terra coment'e unu tzapu!(Fr.Onnis)
scrucudiscàrci , nm Definition orrúmbulu chi si faet cun totu sa carena ponendho su cúcuru in terra, faendho su corpus agiummai a lómburu, e giaendho un'ispinta cun is peis po che orrumbulare Synonyms e antonyms càgliu 2, concurumbedhu, cucurifitu, cucuriscàrgiu, cucuruvichidu, furriagallu, trodhulone Etymon srd.
scruculài, scruculiài, scrucullài scrocollài
scruculléri , agt, nm Definition chi o chie iscrucullat, cricat, iscorrovedhat, cricat de bíere, de agatare Synonyms e antonyms imbistigadore, sciustigheri, speculizadori Sentences si est atreviu a benni a fai su scruculleri in domu mia! Etymon srd.