speturriaméntu , nm Synonyms e antonyms speturriadura Etymon srd.
spetzài, spetzàri , vrb Definition segare, istacare sa petza de s'ossu (spetzari = segare, fàere a orrugos linna o àteru) Synonyms e antonyms isprupare Etymon srd. Translations French écharner English to strip the flesh off Spanish descarnar Italian scarnare German entfleischen.
spétzia , nf: espréssie, ispéscia* Definition genia diferente de un'àtera, cosa de calidades diferentes; in filosofia, su chi est asuta de su géneru e cuntenit asuta is indivíduos Synonyms e antonyms arràcia, creze 1, genia, iscera, iscrípia Sentences po nudha impauréssiu, su pipiu si fut postu a iscruculai cussa spétzia de domu.
spétzia 1 spécia
spetziài , vrb Definition pigare assíchidu Synonyms e antonyms acicai, asciuconare, asciustrare, aterrighinare, ispramai.
spetziàu , agt Definition chi est forte de sabore, chi est cundhiu meda Synonyms e antonyms spitziosu Sentences mellus custu binu: cussu est tropu spetziau!
spetziàu 1 spessiàu
spetzimingiàe , vrb Definition segare a iscorriadura, a orrugos Synonyms e antonyms acapulai, filchinare irminujare, ischirriolai, istratziolare.
spetzimíngiu , nm Definition su spetzimingiae Synonyms e antonyms iscorrioladura.
spetziósu , agt Definition nau de unu, chi est in mota o ispétzia mala, a lunas, chi no tenet firmesa Synonyms e antonyms ispetziau / bolanderu, bollàticu, issurriosu, lonàdigu | ctr. firmu, resinnadu Etymon srd. Translations French volage, changeant English fickle Spanish voluble Italian volùbile German wankelmütig.
spéurra , nf Definition iscaligione de àghina, gurdonedhu piticu prus che àteru essiu a trigadiu Synonyms e antonyms campaninu, cicillone, pimpillia, scrichilloni, tzitzicra Etymon srdn.
spía , nf: ispia*, ospia, uspia Synonyms e antonyms aporridore, bugoni, coni, medianeri Sentences tenis su coràgiu de negai chi ses istétiu tui, merdona de bassa, a fai sa spia?!
spiài , vrb: ispiare* Definition iscoviare, nàrrere cosa a traitoria o fintzes istare a s'abbàida abbàida coment'e iscocandho a ccn. Synonyms e antonyms iscobiare, scoviai.
spibiài , vrb Definition fàere pibios, genia de tzúnchios, píulos Synonyms e antonyms apibiare Sentences apu a andai peri su mundu che unu bentu muimui, che una tzuadhia spíbia spíbia fintzas a chi dh'agatu ◊ totu su mundu at andai spíbia spíbia po custus fatus Etymon srd.
spibidài , vrb Definition arregòllere, bodhire cosa (es. olia) passandho is pódhighes in su cambu coment'e unu pètene, ingòllere a pódhighes cosa pitica, coment'e tirandho su pibione, a bichitadura; fintzes istegare (es. pisu, fae) Synonyms e antonyms ispibionai, ispilire, spibillai / irgranare Sentences si est postu a spibidai murta: spibidat e ghetat a buca ◊ est andau a spibidai prisuci ◊ mi fui fatu una bella papada de ceréxia spibidendidha de sa mata ◊ is pudhas spibidant in s'arena ◊ apichedhada in sa scaba fui spibidendi obia.
spibidhài , vrb Definition isbeliai, giare o pònnere coidu, presse: ischidare bene, iscutulare sa mandronia, camminare impresse.
spibidhaméntu , nm Definition su spibidhai Etymon srd.
spibigliadèra , nf: spibilladera Definition genia de serros po segare sa parte abbruxada de su loghíngiu Synonyms e antonyms ismuculaderas, ispabigliadora, spibilladori Etymon spn. Translations French mouchettes English snuffers Spanish despabiladeras Italian smoccolatóio German Lichtputzschere.
spibigliài , vrb: ispabigliare*, spibillae, spibillai Definition segare su loghíngiu abbruxau de is candhelas, ma fintzes arrangiare o pònnere su loghíngiu bonu; arregòllere calecunu frutu pitichedhu (es. olia) passandho is pódhighes in su cambu, arregòllere a pódhighes cosa pitica (fintzes in su sensu de istegare); fàere ispibillu, atentu e lestru, ischidau, allutare s'atentzione, èssere ispibillu faendho sa cosa, fintzes leare o iscutulare su sonnu Synonyms e antonyms spibidai / ispipigliare 2. spibillai s'olia cun sa manu ◊ dèu a tallu obertu, in bíngia, e is piciochedhus avatu spibillendi: dh'eus bintu de aici su pastudrèmini! ◊ sa meri de domu passat is dis isciacuendi, prencendi, aconcendi, spibillendi su prisuci, cantendi… 3. a s'impiegau candu at biu totu cussa genti aspetendidhu dhi est tocau de si spibillai ◊ apustis de unu bisu, mi seu spibillau ◊ est ancora pipiu: nci bollu dèu po ndi dhu fai spibillai! ◊ spibillendumí, biu a mammai inchieta poita fiu dormiu ingunis ◊ comenti at inténdiu genti intrendi, sa tzeraca, chi fiat sétzia, si nd'est spibillada.