A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

spossessài , vrb: ispossessare* Definition bogare de possessu Synonyms e antonyms ispossidiri.

sposséssu , nm Definition su spossessai, su che bogare o pigare terrenu o àteru a unu po bisóngiu púbblicu Synonyms e antonyms ispropiamentu, isprópiu Etymon srd. Translations French expropriation English expropriation Spanish expropiación Italian espropriazióne German Enteignung.

spossidíri , vrb: ispossidiri* Definition bogare de possessu, pigare su possessu a chie dhu tenet Synonyms e antonyms ispossessare, ispropiare Sentences cussa est genti spossidia de chini tenit su dinai e si creit meri de su mundu ◊ sa giustítzia ndi dh'at spossidiu de su chi iat fatu cun is furas (G.Mura)◊ mira chi ses pòbira e tropu spossidia! Translations French exproprier English to expropriate Spanish expropiar Italian espropriare German enteignen.

spostadúra , nf Synonyms e antonyms ispostamentu, móida Etymon srd.

spostài , vrb: ispostare* Definition mòvere, cambiare de postu, de unu tretu a s'àteru Synonyms e antonyms mòere.

spósu , agt, nm: isposu* Definition ómine cojuau nou, o fintzes chi est ammorandho Synonyms e antonyms fidantzadu Sentences seu sposu ses annus ma no mi seu cojau ancora Translations French fiancé English boyfriend Spanish novio Italian fidanzato German Verlobte.

spotallitài , vrb: spotilitai Definition bogare de domo in mala manera Sentences nci dh'ant spotallitada poita no fiat cosa de giudu Etymon srd.

spotedhàriu , nm Definition tretu de terra chentza trebballau chi abbarrat in is terrenos comente acabbant a una parte, in s'oru Synonyms e antonyms bacantinu Sentences apu arau unus cantu cungiadedhus e marrau is spotedhàrius (P.Caredda)◊ naraus bagantinu a su chi lassaus in bíngia e spotedhàriu a su chi lassaus in àteras terras ◊ arribbaus a sa fà, mammai mi at fatu setzi in d-unu spotedhàriu chi dhoi iat e issa at istegau.

spóticu , agt, nm Definition nau de unu, chi tenet podere tropu mannu apitzu de s'àteru, de ndhe fàere su chi bolet, chi cumandhat totu issu; podere de cumandhare e de fàere totu su chi si bolet de una cosa Translations French despotique English despotic Spanish despótico Italian dispòtico German despotisch.

spotilitài spotallitài

spoxài spogiài

sprabaxài spabargiàe

sprabàxu , nm: isprabarzu* Definition su sprabaxai, istagiare, bogare unu pegus de sa chedha: unu tempus fut unu de is pagamentos chi si depiant a is feudatàrios / s. de fortzas = disperdíssiu, isperdísciu de fortza.

sprabéri , nm Definition pigione mannu papadore de petza Synonyms e antonyms feridori 1, isparaeru Sentences cussu calavau, mangallu,… mancu mali ca est geniosu… parit unu spraberi a olleras! Scientific Terminology pzn, accipiter nisus Etymon ctl. esparver.

spracinadróxu , nm Definition logu inue ispartzinare Etymon srd.

spracinài sparsinài

spracíri spartíri

spradéri, spradhéri spadhéri

spragàrgia , nf Definition bàlliu de cosa, tretu de colore diferente, de matedu bàsciu Synonyms e antonyms bàlliu, macra Sentences in Tónneri ocannu dhui iat spragàrgias de ní finas a primu làmpadas (P.Pillonca)◊ càstiant chi in mesu de is spragàrgias prenas de lua si cuat calegunu colovru.

spralàciu, sprallàcia sparlàcia