tzicória , nf: cicóina,
gicória Definition
genia de erba unu pagu marigosa, de tantas calidades arestes e prantadas, bona a insalada crua e cota
Sentences
sa tzicória, rica de vitaminas e sales minerales, faet pissiare, andhare de corpus, faet bene a sas maladias de su fígadu, a sa diabbeta, faet calare sa glicemia
Etymon
itl.
Translations
French
chicorée
English
succory
Spanish
achicoria
Italian
cicòria
German
wilde Zichorie.
tzicoriabbúrda , nf: cicoriabburda Definition diferentes calidades de tzicória de sartu.
tzicorrài , vrb: assicorrai* Definition fàere sicau che corru, arridare, sicare meda, a tropu; còere a sicadura Synonyms e antonyms arridae, sicai.
tzicorrída , nf Definition su corpu chi giaet su parasàmbene candho s'intèterat totinduna e faet essire coment'e una boghe a cropu chi si faet in su gúturu Synonyms e antonyms cianculita, ciucullita, súcuru 1, tzaculitata, tzitzilicu, tzucu.
tzícu , nm: atzicu, cicu, ticu* Definition un'apenas de cosa de bufare / istare o èssere a tz. = a míndhigu, a merghinzu, in su bisóngiu; min. tzichighedhu, tzichedhedhu Synonyms e antonyms atzichedhu, atzítzigu, bucada, súrbia Sentences bufat unu tzicu de cosa 2. sas cosas comporaas a dépidu las pacaint a tzicos.
tziculàte , nm: ciculate*, tzoculate, tzuculate Definition druche fatu cun cacau e tzúcuru Sentences sos parastazos sont prenos de botes mannos e minores chin tzuculates, caramelledhas e pipitos.
tziculatèra , nf: ciuculatera*, tzoculatera, tzuculatera Definition istregighedhu po fàere su ciculatu, ma mescamente po fàere su cafei Synonyms e antonyms cafetera Sentences Maria at preparatu sa tziculatera de su cafè po totus ◊ mi brindhabat semper su cafè fatu a budhidura in sa tziculatera.
tziculatéri , nm Definition unu chi dhi praghet meda su ciculatu Etymon srd.
tziculitàre , vrb: atzaculitare, tzicullitare Definition fàere tzucullitos, èssere a tzacullitas Synonyms e antonyms tzuluchitare Sentences fit tzicullitendhe pariat aéschidu dai pira cherva Etymon srd.
tziculítu tzaculítu
tzicullída tzacollíta
tzicullitàre tziculitàre
tzicullíu , nm Definition genia de pigione Scientific Terminology pzn.
tzicúndha , nf: segunda*, tzigundha Definition genia de sacu, sa camisa de su fedu in bentre de sa mama, ue faet su fedu fintzes a naschire Synonyms e antonyms burba, giompimentu, mammana, secundhina.
tzicuría tzacollíta
tzicúta , nf: cicuta* Synonyms e antonyms bidhuri, búdharu, budhúrigu, gudhútulu, lauguadhinu 1, pisciaforru, pudimanu, údhuru Scientific Terminology rba.
tzídha , nf Definition sa braxa alluta de su fogu e fintzes ischintídhia; su pomentu de terra ue si faet su fogu / palita de tz. = palitone Synonyms e antonyms bràgia, brusta, rosada, tzipa 1 / fochile, forredha, tzidhile Sentences a note minnanna nos arrustiat fae in sa tzidha (P.Casu)◊ sa cótzula fit cota in sa tzidha a colore lentu Surnames and Proverbs smb: Zidda Etymon cdh.
tzidhàna tzedhàna
tzidhí , nm: cidhi* Synonyms e antonyms cherre, muschita, pisciagulu, pisinache, suntzuinedhu, tziritziri Scientific Terminology pzn.
tzídhi , nm Synonyms e antonyms barbarrúbia, brinchidhi, brinci, dhodhi, ghiri, iscalzurúgiu, tintillu, tradhera Scientific Terminology pzn.