A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

tzeurríre , vrb Definition bogare su cambu nou, sa tzéurra, naschire, nau de is sèmenes e de is erbas Synonyms e antonyms inceurrare, inseurriri*, rampudhire, tidhire, tzorolire, tzorulare.

tzía , nf: cia, sia 1, tia 1 Definition sa sorre, sa sorresta de sa mama, de su babbu; nau po arrispetu, css. fémina manna (o fintzes bècia) Synonyms e antonyms dieta, tadai / mammai Sentences in domu nci fiat tzia mia, sa sorri de mamma ◊ sa tzia de Antoni est giovunedha ca est nàscida candu sa mama si est cojada 2. tzia Maria est sa bixina nostra, ma no seus parentis 3. no mi tzerrieis "tzia", no seu mancu scorantada, no! Scientific Terminology ptl Etymon ltn. thia Translations French tante, madame English aunt, lady Spanish tía, señora Italian zìa, signóra German Tante.

tziabróssima , nf Synonyms e antonyms ateribilche, mammagràida, pibiciri, pibisiu, telaporca, tzilibrínchidi, tzimpilighe Scientific Terminology crp Etymon srd.

tziaringòni tzerringòni

tzíbba , nf: atzibba Definition genia de erba chi faet in oros de mare o istagnu in terra salamata e chi ponent po chistire imbodhigada sa birímbua cota a orrostu o a budhiu Synonyms e antonyms èlema, elimedha Scientific Terminology rba, Atriplex portulacoides Translations French pourpier des mers English orach Spanish orzaga Italian porcellana di mare, obióne German Keilmelde.

tzibbàre , vrb: atzibbare Definition papare a tzatzadura Synonyms e antonyms atatare, mascare.

tzíbbia , nf: cíbbia, tíbbia Definition parte de unu chintórgiu o àteru cun sa matessi funtzione, in d-unu de is duos càbudos, ue intrat e benit firmada sa coa de pòdere istrínghere su tanti chi serbit Sentences sas tzíbbias de sos frunimentos sont indeoratas ◊ custus cambalis serrant cun sa tzíbbia Etymon itl. fibbia.

tzibbíre , vrb: cibbire Definition papare, tastare ccn. cosa de papare Synonyms e antonyms assagiai, tastai / manicare Sentences fint dae sa die innantis chene tzibbire: sa parte issoro de pulenta no l'aiant tocada ◊ no siat chi no apat ite de tzibbire, isse: su suo za nche lu tirat sèmpere! ◊ mi picabo sa merendha pro no abbarrare fintzas a tardu mannu chene tzibbire ◊ a dormire andhaiant chena tzibbire solu abba istemperada (P.Mura)◊ so galu a tzibbire nudha.

tzibbótu , nm Definition loghighedhu piticu po chistire cosa Synonyms e antonyms garrapiu, lóbiu.

tzibidómine , nm Definition avolotu, tréulu mannu de gente meda Synonyms e antonyms abbolotu, trepógliu, trobbuscàmene Sentences bi aiat unu tzibidómine chi a mie aiant agabbatu de m’iscorriolare sa túnica chi giuchia (A.Pau) Translations French cohue English turmoil, confusion Spanish jaleo Italian parapìglia German Durcheinander.

tzibína , nf: itzivina, tzivina Definition abbighedha chi proet agiummai a istídhigu a istídhigu Synonyms e antonyms arrosina, irmimisia, lentina, modhina, modhura, paspia, proischina Etymon srd.

tzibíri , nm Definition sirile, sa natura de su porcu mascu Synonyms e antonyms bilga, selire*, tzira.

tzibúdha , nf: achepudha, chebudha* Definition genia de erba chi si prantat prus che àteru po cundhimentu.

tzíca , nf: cica* Definition tebbacu de matzigare; su chi abbarrat de sa sigareta fumada Sentences giughet sas úngias longas che istore e s'ànima si bendhet pro sas tzicas ◊ candho at intesu cudhu bochinandhe, ghetat sa manu e nche bocat sa tzica, pro no si tropedire favedhandhe.

tzíca 1 , nf Definition brebè bècia, ma nau fintzes coment'e tenendho làstima o cun fàere carosu de pegos bonos Synonyms e antonyms bodha, busale, giurrita, tzurra Sentences fint galu iscrapicandhe unu ticu de late dae cussas bàtoro tzicas ◊ a como mi at mortu trinta tzicas ◊ ma cantos fint sos chi si furriabant in su sartu e no aiant furau una tzica, unu búbulu, carchi cabadhu?!… Surnames and Proverbs smb: Zicca.

tzicadòre , agt, nm Definition chi o chie costumat a tzicare Etymon srd.

tzicadòrza , nf Definition terudha manna po ndhe umprire sa farra, o àteru, de un'istrégiu Synonyms e antonyms coceroni, terudhone, truzone Scientific Terminology ans.

tzicalóru , nm: tzicarolu, tzocarolu Definition giogu chi si faet cun d-unu cannedhu curtzu de samucu imbuidadu, duas ballas de ortigu a tapu in is duas bandhas e una crae (o frigheta) de linna po ispínghere una balla chi che isparat s'àtera cun sa pressione de s'ària Synonyms e antonyms acrabbussu, ischirtzarolu, isciapete, tzocadore Sentences frundha cun tzicaloros usaimis, cun morrósculas ruzas giogaimis (G.Piu) Scientific Terminology ggs.

tzicamariòla , nf Definition babbajola, mariola, bobboi a bisura de mesa luna, orrúbiu, e cun sete pintirighinos niedhos in is alas Synonyms e antonyms abbajola, mammajola, mandioba Etymon srd.

tzicànu , agt Definition chi est in colore de terra bianca, de colore craru meda / melda tz. = de colore craru Synonyms e antonyms biancàciu, bianchixedhu, bianchixi Scientific Terminology clr Translations French blanchâtre English clayey Spanish arcilloso, gredoso Italian cretàceo German tonhaltig.