tzeurríre , vrb Definition bogare su cambu nou, sa tzéurra, naschire, nau de is sèmenes e de is erbas Synonyms e antonyms inceurrare, inseurriri*, rampudhire, tidhire, tzorolire, tzorulare.
tzía , nf: cia,
sia 1,
tia 1 Definition
sa sorre, sa sorresta de sa mama, de su babbu; nau po arrispetu, css. fémina manna (o fintzes bècia)
Synonyms e antonyms
dieta,
tadai
/
mammai
Sentences
in domu nci fiat tzia mia, sa sorri de mamma ◊ sa tzia de Antoni est giovunedha ca est nàscida candu sa mama si est cojada
2.
tzia Maria est sa bixina nostra, ma no seus parentis
3.
no mi tzerrieis "tzia", no seu mancu scorantada, no!
Scientific Terminology
ptl
Etymon
ltn.
thia
Translations
French
tante,
madame
English
aunt,
lady
Spanish
tía,
señora
Italian
zìa,
signóra
German
Tante.
tziabróssima , nf Synonyms e antonyms ateribilche, mammagràida, pibiciri, pibisiu, telaporca, tzilibrínchidi, tzimpilighe Scientific Terminology crp Etymon srd.
tziaringòni tzerringòni
tzíbba , nf: atzibba Definition
genia de erba chi faet in oros de mare o istagnu in terra salamata e chi ponent po chistire imbodhigada sa birímbua cota a orrostu o a budhiu
Synonyms e antonyms
èlema,
elimedha
Scientific Terminology
rba, Atriplex portulacoides
Translations
French
pourpier des mers
English
orach
Spanish
orzaga
Italian
porcellana di mare,
obióne
German
Keilmelde.
tzíbbia , nf: cíbbia, tíbbia Definition parte de unu chintórgiu o àteru cun sa matessi funtzione, in d-unu de is duos càbudos, ue intrat e benit firmada sa coa de pòdere istrínghere su tanti chi serbit Sentences sas tzíbbias de sos frunimentos sont indeoratas ◊ custus cambalis serrant cun sa tzíbbia Etymon itl. fibbia.
tzibbíre , vrb: cibbire Definition papare, tastare ccn. cosa de papare Synonyms e antonyms assagiai, tastai / manicare Sentences fint dae sa die innantis chene tzibbire: sa parte issoro de pulenta no l'aiant tocada ◊ no siat chi no apat ite de tzibbire, isse: su suo za nche lu tirat sèmpere! ◊ mi picabo sa merendha pro no abbarrare fintzas a tardu mannu chene tzibbire ◊ a dormire andhaiant chena tzibbire solu abba istemperada (P.Mura)◊ so galu a tzibbire nudha.
tzibidómine , nm Definition
avolotu, tréulu mannu de gente meda
Synonyms e antonyms
abbolotu,
trepógliu,
trobbuscàmene
Sentences
bi aiat unu tzibidómine chi a mie aiant agabbatu de m’iscorriolare sa túnica chi giuchia (A.Pau)
Translations
French
cohue
English
turmoil,
confusion
Spanish
jaleo
Italian
parapìglia
German
Durcheinander.
tzibína , nf: itzivina, tzivina Definition abbighedha chi proet agiummai a istídhigu a istídhigu Synonyms e antonyms arrosina, irmimisia, lentina, modhina, modhura, paspia, proischina Etymon srd.
tzibíri , nm Definition sirile, sa natura de su porcu mascu Synonyms e antonyms bilga, selire*, tzira.
tzibúdha , nf: achepudha, chebudha* Definition genia de erba chi si prantat prus che àteru po cundhimentu.
tzíca , nf: cica* Definition tebbacu de matzigare; su chi abbarrat de sa sigareta fumada Sentences giughet sas úngias longas che istore e s'ànima si bendhet pro sas tzicas ◊ candho at intesu cudhu bochinandhe, ghetat sa manu e nche bocat sa tzica, pro no si tropedire favedhandhe.
tzíca 1 , nf Definition brebè bècia, ma nau fintzes coment'e tenendho làstima o cun fàere carosu de pegos bonos Synonyms e antonyms bodha, busale, giurrita, tzurra Sentences fint galu iscrapicandhe unu ticu de late dae cussas bàtoro tzicas ◊ a como mi at mortu trinta tzicas ◊ ma cantos fint sos chi si furriabant in su sartu e no aiant furau una tzica, unu búbulu, carchi cabadhu?!… Surnames and Proverbs smb: Zicca.
tzicadòre , agt, nm Definition chi o chie costumat a tzicare Etymon srd.
tzicadòrza , nf Definition terudha manna po ndhe umprire sa farra, o àteru, de un'istrégiu Synonyms e antonyms coceroni, terudhone, truzone Scientific Terminology ans.
tzicalóru , nm: tzicarolu, tzocarolu Definition giogu chi si faet cun d-unu cannedhu curtzu de samucu imbuidadu, duas ballas de ortigu a tapu in is duas bandhas e una crae (o frigheta) de linna po ispínghere una balla chi che isparat s'àtera cun sa pressione de s'ària Synonyms e antonyms acrabbussu, ischirtzarolu, isciapete, tzocadore Sentences frundha cun tzicaloros usaimis, cun morrósculas ruzas giogaimis (G.Piu) Scientific Terminology ggs.
tzicamariòla , nf Definition babbajola, mariola, bobboi a bisura de mesa luna, orrúbiu, e cun sete pintirighinos niedhos in is alas Synonyms e antonyms abbajola, mammajola, mandioba Etymon srd.
tzicànu , agt Definition
chi est in colore de terra bianca, de colore craru meda / melda tz. = de colore craru
Synonyms e antonyms
biancàciu,
bianchixedhu,
bianchixi
Scientific Terminology
clr
Translations
French
blanchâtre
English
clayey
Spanish
arcilloso,
gredoso
Italian
cretàceo
German
tonhaltig.