tzertificàre , vrb: certificai Definition assegurare una cosa, unu fatu, cun calecunu documentu iscritu firmau Synonyms e antonyms abberguare.
tzertificàu tzertificàdu
tzértu tzéltu
tzértu 1 , agt, prn: certu* 2 Definition una genia, una calidade de…; coment'e prn. si narat su pl. e bolet nàrrere unos cantu e a bortas acumpàngiat unos, unas coment'e agt. etotu Sentences tzertos unos la pessant gai ◊ in tzertos logos narant de una manera, in àteros de un'àtera 2. tzertos narant goi.
tzespeàdu , agt Synonyms e antonyms chentriadu, incespiau, manciau Sentences sos muros de preda in bidha sunt tzespeados de carigamuru.
tzessàre , vrb: cessai, sensare* Definition finire, firmare, acabbare de fàere una cosa Synonyms e antonyms acabbae, tzelare | ctr. sichire Sentences mi diant tzessare sas penas si podia bènnere a t'imbisitare! ◊ bentu e abba benint a tzessare ◊ s'ódiu at a tzessare candho sos cristianos usant sos chelvedhos.
tzèsso , nm: cesso Definition
logu adatu po fàere de bisóngiu, andhare de su corpus
Synonyms e antonyms
bàscia,
belledha,
cómudu 1,
comuna 1,
privada
Translations
French
waters
English
toilet bowl
Spanish
retrete
Italian
water o tazza
German
Klosett.
tzéssu! , iscl: cessu*! Definition Gesu! = si narat po disisperu, ispantu, dannu Synonyms e antonyms esummaria! Sentences tzessu a birgonza sa chi azis fatu! ◊ tzessu ite lughe bella!◊ tzessu, oco disisperu!
tzetzè! , iscl: tetè! Definition boghe chi si betat a unos cantu animales po dhos asseliare o fintzes po dhos mutire Sentences tzetzè, malasorte, tandho mi cheres incorrare! Etymon srd.
tzètzere , vrb: sècere Definition totu is significaos de cicire (fintzes a cuadhu) Synonyms e antonyms cecire, seciai, sèdere* | ctr. ficare, istantargiai, pesai Sentences at tzirriau sa neta e dh’at fata tzètzere afaca a issu ◊ est andhau a si tzètzere in s'oru de su fogu ◊ si est tzétzia in suta de su lumu po s'umbra 2. su cadhu de sa prima pandhela tepet èssede tzétziu donzi die po bi fàede connòschede ebue tepet cúrrere
tzetzidórzu , nm: seitógliu Definition logu o cosa, pedra po cicire, o de ue faet a cicire a cuadhu Synonyms e antonyms cicidórgiu, pedríscia, scannu Sentences a issos cussos crastos bis faent de tzetzidorzu Etymon srd.
tzetzíre , vrb: cecire*, tzitzire Definition pònnere, su si pònnere cun is nàdigas in logu (trastu, tretu) in paris a manera de no istare prantaos, istrantagiaos, ma cun is cambas piegadas e illebiadas de su pesu / andhare o èssere a tzitzicoadhu = a codhirone, a s'imperriotu Synonyms e antonyms sèdere, tzètzere | ctr. pesai Sentences fio andhau a dommo sua e mi fio tzetziu ◊ nosi tzetzius bastet chi fostè mi nerzat mutos.
tzeulè! , iscl: tziulè!, tzullè! Definition foedhu chi si narat a is canes po dhos atzitzare a mossigare, o fintzes po dhos asseliare Synonyms e antonyms tzaba! Etymon srd.
tzeulítu tzaculítu
tzéurra tzaúrra
tzeurradúra , nf Definition su tzeurrare Synonyms e antonyms ingrillimentu, intzeurramentu, rampudhidura, tudhidura Etymon srd.
tzeurrài, tzeurràre tzaurrài
tzeurrèdha , nf Definition tzéurra pitica.