A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

tzícara , nf: cícara*, tzíchera Definition istregighedhu fucudu de terra, imbidru o àteru a pònnere calecuna cosa a papare, a bufare / min. tzicheredha = cícara chi portat s'asa e si ponet po su cafei Synonyms e antonyms aíscu, chíchera, dischedha Sentences a irmurzare s'at postu una tzíchera de late ◊ sa culpa est sa mia si dae cussa tzíchera de oro che suspo su licore avelenadu! ◊ li apo postu sa supa in sa tzícara Surnames and Proverbs smb: Zichera Scientific Terminology stz Translations French bol English bowl Spanish escudilla, tazón Italian scodèlla, ciòtola German Schüssel.

tzicàre , vrb: cicai* Definition matzigare tebbacu, fumare; nau in cobertantza, pigare arrennegu, tzacu Synonyms e antonyms pipare / abbetiae, afutare, arrabbiai, arrannegai, inchietae, infelai, infuterare, renignai Sentences ah, balla, si no tzicat ndhe diventat macu: chi sas tzicas no li manchent mai! 2. a mie no mi faghent a tzicare: addaghi bido tzertas vizilias si mi ponet su sàmbene in busúliu e menzus m'isto in carrela e no bido e ne peco.

tzicàre 1 , vrb Definition pigare in giru Etymon srd.

tzicarólu tzicalóru

tzicàrru , nm: gigarru, sigarru*, tzigarru, zigarru Definition tebbacu a fògia sicada e imbodhigada craca a cannedhu fine e longhitu po fumare.

tzichedhài , vrb Definition arregòllere o pigare abba (o àteru deasi) a tzichedhu a tzichedhu.

tzichedhàu , agt Definition nau de istrégiu, chi est tzacau, tzachedhau*, segau Synonyms e antonyms sinnigadu, tinniadu Sentences dh'apu bia aprapendi pergamenas e tinteris intzinniaus che impudha tzichedhada (A.Argiolas).

tzichedhósu , agt: cidhicosu, tzichidhosu, tzidhicosu Definition chi portat is ogos sèmpere brutos de tzidhica Synonyms e antonyms gherdiosu, itzidhicosu, pibisosu, scrapau, tzeghimosu, tzidhicheri Sentences zuchiat sos ocros tzichidhosos ◊ portaiat sempri ogus tzidhicosus e pisciaus Etymon srd. Translations French chassieux English bleary Spanish legañoso Italian cispóso German triefäugig.

tzichédhu , nm: tichedhu Definition un'apenas de calecuna cosa, prus che àteru de bufare / biri o bufai a tz. a tz. = a ticu ticu, a pagu pagu Synonyms e antonyms atzicu, bucada, súrbia, tichichedhu Sentences donamí unu tzichedhu de àcua! Surnames and Proverbs smb: Ziccheddu, Zicheddu.

tzíchera tzícara

tzicheràre , vrb Definition bufare su cafei a tzichedhos, a pagu a pagu Etymon srd.

tzicheròne , nm: cicaroni* Definition tzíchera manna, ma istregighedhu a forma de cilindru, diferente de sa cíchera, po pònnere cosa a bufare, a papare Synonyms e antonyms dischedha, gótulu Scientific Terminology stz.

tzichetàre , vrb: atzichetare Definition bufare tzichetes, bufare binu, licores o àteru deasi Etymon itl. cicchettare.

tzichète , nm: cichete* Definition tzichedhu de cosa a bufare, forte (licores, abbardente) Synonyms e antonyms ticu Sentences in su tzilleri si est abbudescadu de tzichetes ◊ mi at combidadu unu tzichete de abbardente ◊ commo sedi ca ti cúmbido unu tzichete!

tzíchi , nm Definition genia de pigionedhu de unu coloredhu orrúbiu coment'e de aràngiu in su petus e in su gúturu / manigare cantu unu tz. = papai cant'e unu pilloni, tropu pagu Synonyms e antonyms barbarrúbia, brinchidhi, brinci, dhodhi, ghiri, iscalzurúgiu, petiruju, princiotu, tintillu, tradhera Surnames and Proverbs smb: Zicchi, Zichi Scientific Terminology pzn, erithacus rubecula sardus Etymon srd.

tzíchi 1 , nm Definition genia de pane (cocòi campid.) e a logos fintzes parte de sa farra, iscete o podha: a logos su pane chi faent est che a su pane de fresa, tundhu ma prus grussu a bisura de ispianada fine e intostat o podet intostare de dhu còere a budhiu (mescamente cun brodu de petza, segau a orrugos) e a logos dhi narant pódhine, ma a logos est unu pane meda prus grussu, modhe e de àtera fatura (a bisura de cumossedhu, cun calecuna segada a gurtedhu, unu pagu longhitu)/ tz. de linna = farrixedha, popoine Synonyms e antonyms coconedhu 1 / modhone Sentences a manigare bi aiat casu friscu, chivarzu e tzichi ladu ◊ prite no batides un'azudu nessi pro cariare su tzichi, su chivarzu? ◊ si cheres unu tzichi, ndh'apo fatu in iscadha Surnames and Proverbs smb: Zicchi, Zichi Scientific Terminology pne.

tzichídha tzerchídha

tzichignàca , nm Definition genia de orrobba tètera de pònnere in mesu de àtera orrobba segundhu su tretu de su bestimentu Scientific Terminology ts.

tzichignósu , agt Definition nau de ccn., chi est in su bisóngiu, tenet sa cosa a míndhigu, ma fintzes chi est de manu istrinta, limidu, arrestigu Synonyms e antonyms abbisongiosu, bisonzile / aggantzadu, susuncu.

tzichígnu , nm Synonyms e antonyms bisognu, mendighéntzia, poberesa.