A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

tzerríca tzarríga

tzerricósu tzerrigósu

tzerríga tzarríga

tzerrigadòre , agt Definition nau de un'arratza de musca, chi betat o ponet tzerriga, cria, in sa petza Synonyms e antonyms detadore Sentences atentzione po sa petza ca s'intennet musca tzerrigadora! Etymon srd.

tzerrigósu , agt: tzerricosu, tzirrigosu Definition chi portat tzerriga, su greme, nau de petza, chi sa musca dhi at postu sa cria Synonyms e antonyms sóldidu Sentences dhui at un'ispéigu pudésciu e tzerrigosu Etymon srd.

tzerrígu tzarríga

tzérrima , nf Definition cadha o múngia de arrennegu, de nervosu Synonyms e antonyms nelvosu.

tzerrimbródhia , nf Definition foedhu istrupiau foedhandho cun tzacu, a disprétziu: tzerimónia.

tzerrimósu , agt Definition chi est tzérrimu Sentences si mi truvat a mossu cust'animale in manera tzerrimosa chi non beniat bene! (N.Fois) Etymon srd.

tzérrimu , agt Definition nau de unu po sa manera de fàere, chi est seguru, chi no istat a su duiddui o a su pentza e torra, chi dhue andhat a fundhu in is chistiones: si narat fintzes de unu malu meda a cumbínchere, chi no cedet nudha nudha, chi no intrat in cuadernu Synonyms e antonyms securu, subrasseidu / cdh. arrucunatu | ctr. arredutosu, pensosu, trantulone Sentences "Nossi!", rispondhet cudhu, tzérrimu ◊ cantu fit piús tzérrimu s’ostinu in s’ódiu e vindita, s’ànima sarda siat tota unida in sos intentos nóbbiles! (P.Casu)◊ unu campagnolu in tzitade solu solu intrat tzérrimu a sa tzega in butega de oreria ◊ sos Sardos tzérrimos chin su tribàgliu insoro ant leadu su coràgiu chin ambas manos Translations French inébranlable English inflexible Spanish resuelto, decidido, inflexible Italian risoluto, deciso, irremovìbile German entschlossen, unerschüttlich.

tzerringòni , nm: serringoni, tilingione, tziaringoni, tzilingione, tzilingone, tziringone, tziringoni, tzirringoni, tzuringone, tzurungone Definition bobboi, greme longu e grussu chi faet in mesu de sa terra: candho custa est tostada e asciuta istat in fundhu fatu a lómboru in colore de orrosa Synonyms e antonyms atalingone, atulíngia, mamaderra, sitziringoni, tzilingu, tzuluncone / cdh. tzirignoni Sentences bollit unus cantus tzirringonis po andai a piscai ◊ is procus iscorrovant sa terra circhendi tziringoni ◊ nci fiat unu muntoni de genti e unu murighíngiu de corpus coment'e in su ludu candu si dhoi movit su tzirringoni 2. e tui creis ca dèu mi lassu apetigai de unu tzerringoni cumenti a tui?! Scientific Terminology crp.

tzerritzèrri tzerretzèrre

tzérriu , nm: cérriu, intzérriu, sírriu, tírriu Definition boghe chi si betat naendho su númene de ccn., pedindho agiudu, a lamentu forte, brigandho, o fintzes solu foedhandho in artu meda / min. tzerriuxedhu; ghetai tzérrius che porcu in donniasantu = tzérrios mannos de pàrrere bochindhodhu Synonyms e antonyms abboghiada, addorojada, bérchida, boche, giúilu, grida, làmidu Sentences de Carbónia si ndi pesit unu tzérriu chi a is ministrus isturdat is origas! Etymon srd.

tzerriuxédhu , nm Definition boghighedha, tzérriu chi apenas faet a intèndhere.

tzerròne , nm Definition genia de bobboi chi si papat sa linna, dh'istampat e dha faet a farra; genia de idea chi no lassat asséliu, pentzamentu Synonyms e antonyms arna, àrrala, arrentza, càmula 1, carignàtula, lanasta, papagalledhu / bermegorru, meleda Sentences su tzerrone che fuit intradu, e moliàt, istuvonàt semper de sighidu ◊ dónnia biga portat su tzerrone cantanne de su logu sa ruina! (P.Zenzero) 2. unu tzerrone rosiganne die e note in conca no li daiat àchiu ◊ za si n'at postu de tzerrones in conca!… Scientific Terminology crp.

tzerròni , nm Definition maladia chi essit a is boes in cara asuta de s'ogu Scientific Terminology mld.

tzerrósu tzarrósu

tzèrta , nf Definition segurtade, arresposta segura Synonyms e antonyms sceda, segurtànsia Sentences si est chi annamus, tòrrami sa tzerta!

tzertèsa tzeltèsa

tzertificàdu , pps, nm: certificau, tzertificau Definition de tzertificare; paperi iscritu, documentu chi assegurat calecuna cosa.