zarulàre , vrb Definition su istare a zàrulos Synonyms e antonyms abeliai, agruguai, aguriai, gurruliai, orulare Etymon srd.
zàrulu , nm Definition su zarulare o guguliare de is canes Synonyms e antonyms abélidu, agrugu, agúriu, gruju, gurrúliu, órulu Etymon srd.
zàssidu , nm Definition tretu, logu distintu Synonyms e antonyms zassu.
zàssu , nm: ciassu, giassu*, tzassu Definition unu tretu de su logu piticu e precisu o fintzes mannu, fintzes bículu de terrenu; apertura in is muros de su sartu o in is cresuras ue faet a passare a s'àtera bandha Synonyms e antonyms àghedu, barcaxu, dassu, ingiassu, tretu Sentences sas bacas fint in tale zassu, ma sa chirca ch'est passada a tretu ◊ in donzi caminera chi ancora rúciant sos zassos ruvosos si firmat, incantadu, s'óciu atentu (B.Marceddu)◊ zasidhos duos zassighedhos chi mancu ti serbint, chi dhos tenes fintzas isbandhonaos!
zàule , agt Definition nau de ccn., chi est totu malegrabbau in su bestimentu, totu male postu, bestiu cun trastos bècios Synonyms e antonyms aciarollau, isconfusu, scurumu.
zaulòne , nm Definition unu malegrabbau, bestiu cun bestimentu béciu, arrogau Synonyms e antonyms istratzone, istratzolau, pedhitzoni.
zaunàre , vrb: ageunare, geunare*, zeunare, zunare Definition abbarrare o istare chentza papare, fàere giaúngios Synonyms e antonyms deinare 1, irgeunzare Sentences nois semus zunandhe.
zaúnzu , nm: geunzu*, zeunzu Definition su istare chentza papare, mescamente si est fatu apostadamente Synonyms e antonyms dejunu, zeunonzu.
zavòrra , nf Definition càrrigu, pesu chi si ponet in sa nave, in fundhu, po dha fàere andhare prus segura Etymon itl.
zèa , nf: gea* 1 Definition genia de erba a costa longhita e a fògia lada, bona cota, chi creschet sola, annu cun annu, faendho sa chima e su sèmene sicandhosi a s'intrada de s'istade: torrat a bogare in sa matessi arraighina in atóngiu: sa prantada faet meda prus matuca (e si torrat a semenare) Synonyms e antonyms aeda, beda, biarava Scientific Terminology rbzc, Beta vulgaris.
zèbra , nf Definition genia de cuadhu areste de s'Àfrica, de intina totu a ispertiadas biancas e niedhas Scientific Terminology anar.
zèca , nf: seca* 1 Definition fàbbrica de s'istadu chi faet su dinare.
zechéri , nm Definition su diretore de sa zeca.
zelamína , nf Definition ammesturu de arràmene e de zingu, ma fintzes làuna Synonyms e antonyms calamina* / latone Scientific Terminology mtl.
zelàre , vrb Definition àere, pònnere o sentire gelu, rezelu contr'a unu o calecuna cosa, pèrdere su gustu po una cosa fintzes po su ndh'àere a tropu, orròschere Synonyms e antonyms apastamare, colloviare Sentences e tandho - aia nadu francu - zeladu l'azis su pane meu?
zelòne , nm Definition ufradura chi faet su fritu, pruschetotu in manos o in peis, e chi faet a iscrafíngiu Synonyms e antonyms filinzone, maninzone, pedinzone, pilinzone, pirignone Scientific Terminology mld.
zelosía , nf: gelosia* Definition genia de sentidu contràriu a un'àteru / intrare in z. de ccn. = èssere gelosu de ccn. Synonyms e antonyms belosia.
zelósu , agt: gellosu* Definition chi tenet gelosia, chi no est cuntentu de su bene de s'àteru; mescamente, chi no podet bíere a unu chi si abbitat cun sa fémina (o cun s'ómine) ch'istimat o chi no bolet chi unu (o una) dhue abbitet / èssere z. che cane = zelosu meda Synonyms e antonyms belosu 2. un'ómine zelosu est che unu chi brúsiat de sídiu chena si lu pòdere mai catzare.
zélu , nm: gelu* 1, zeu Definition genia de sentidu, bonu o fintzes malu, chi si provat po ccn. / fàghere cosa de malu zelu = a mala gana, chentza ndh'àere praxere Sentences de sas bellas ècondhe una chi ndh'ant zelu sas istellas! ◊ no ti apu a ghetai zeu ca tropu est s'afetzioni! ◊ sendhe netu mi ant curtu malu zelu.
zeminarístu , nm: seminarista*, ziminaristu Definition piciochedhu o giòvono chi est istudiandho a preide Synonyms e antonyms semenente.