assaghinàre , vrb Definition isciúndhere su logu, sa cosa, de saghina, de orrosu Synonyms e antonyms issaghinare, saurrare Etymon srd. Translations French faire devenir humide de rosée English to wet with dew Spanish rociar Italian bagnare di rugiada German mit Tau benetzen.

asseriài, asseriàre , vrb Definition abbrandhare unu movimentu; nau de ccn., su si fàere sériu, serionzu, acabadu, pentzamentosu, tristu; fàere a mancu, arrisparmiare de fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, abbonantzai, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai / asseriatzare, seriari | ctr. agegherai, salarzare, seguzare / allegrare Sentences s'arriu surrungiosu si est asseriau ◊ fit una rundhinedha, ma como si est asseriada abberu ◊ sos canes si sunt asseriaos ◊ candho at intesu gai, s’aira sua contra a issu si est asseriada 2. fit unu pitzinnu asseriadu impresse, chena risos ◊ arrispundendi, cuss'ómini brullanu si fiat asseriau 3. biadu a chie assériat, assumancu a betzu! 4. assériadi, asséria, de ti cojare: sa vida est menzus bajana! Etymon srd. Translations French se calmer, devenir sérieux English to calm down, to become sad Spanish calmarse, entristecerse Italian calmarsi, rattristarsi German sich beruhigen, traurig werden.

assubentài , vrb: assubentare, assubrentare, assuentai, assuentare Definition èssere o fàere a assúpidu, torrare àlidu coment'e chi unu apat curtu; pigare su subentu o fúria bentosa Synonyms e antonyms acaugare, addemare, atanare, irfodhiare, isalidare, scannai / assubrimare Sentences su pipiu fiat assubentendu, cun cudhu sarragu mannu pariat donendu s'úrtimu respiru ◊ est arribbau a su monti assubentendu ◊ fiant assubentendu forti me is pesadas ◊ ses assuentendi ca fiast currendi ◊ si fiat assubrentau e isciopau puru ◊ seu giai assubentendi isceti a su pensamentu! Etymon srd. Translations French devenir poussif English to become broken-winded Spanish jadear, enfermar de huélfago Italian ansimare, imbolsire German keuchen, ermatten.

atzotzàre , vrb Definition guastare, nau de s'ou, agiummai comente a èssere frochiu Etymon srd. Translations French devenir couvi English to go rotten Spanish podrirse el huevo Italian diventare barlàccio German faulig werden.

dessessíre , vrb: disessire Definition andhare a fora; essire fora de se, fàere a macu, a irbariadu Synonyms e antonyms essire / ammachiae, dischissiare, irbariare, iscansae Etymon srd. Translations French devenir fou English to go mad Spanish enloquecer Italian ammattire German den Verstand verlieren.

dischissiàre , vrb Definition tocare a conca, essire macu, irbariadu Synonyms e antonyms ammachiae, delliriare, dessessire, irbariare, iscansae, ischissiai, issentire, istinare Sentences sas féminas nos faghent dischissiare (S.Spiggia)◊ a mimme cussas mazinedhas de zocadores mi fachiant dischissiare ◊ si sunt dischissiandhe de su pessamentu ca su frade no at iscritu prus Etymon spn. Translations French devenir fou English to go mad Spanish desquiciar Italian impazzire, andar fuòri di tèsta German verrückt werden.

diventàre , vrb Definition essire diferente, un'àtera cosa, cambiare a un’àtera cosa Translations French devenir English to become Spanish volverse, hacerse, convertirse Italian diventare German werden.

fistulài, fistulàre , vrb Definition essire o fàere a fístula Synonyms e antonyms infistulai Translations French devenir fistuleux English to become fistulous Spanish fistulizar Italian infistolire German fistulös werden.

fogliàre , vrb: vogliare Definition furriare is crebedhos, su si ammachiare Synonyms e antonyms ammachiae, dilliriai, fatzellare, foglietare Etymon ctl. follejar Translations French devenir fou English to go mad Spanish enloquecer, volverse loco Italian impazzire, pèrdere il sénno German verrückt werden.

illabentàre , vrb prnl Synonyms e antonyms allabentare* Translations French devenir distrait English to become absent-minded Spanish volverse, hacerse, convertirse Italian diventare sbadato German zerstreut werden.

illibriníre , vrb: illivrinire Definition essire de colore asulu de su fritu, mòrrere, èssere morindho de su fritu Synonyms e antonyms allibidorare, allidigorae, ammalorai / abbidhiritzai, ammarmurai, ateterighedhare Sentences pastore illivrinidu in sos montes Etymon srd. Translations French devenir livide English to make livid Spanish amoratarse Italian illividire German erbleichen, erblassen.

imbirbantài , vrb Definition fàere o essire birbante Translations French devenir polisson English to become rascal Spanish volverse bribón Italian infurfantire German ein Schurke werden.

immurrài, immurràri , vrb rfl: irmurrare 1 Definition bènnere o essire canu o murru in is pilos Synonyms e antonyms ammurrai 1, incanire, incanudai Sentences atentzione, zovanedhas, s'afródhiu chi teneis de innoghe a bosi cozuare no irmurreis a pilu! (L.Pisano)◊ portas frungiduras in faci e megas de t’immurrai Etymon srd. Translations French devenir chenu English to turn white Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

impraitzài , vrb: impreissai, impreitzai Definition fàere o essire mandrone, preitzosu Synonyms e antonyms acochinai, acovardai, ammandronae, ammandronire, apreitzai, arraigai, immandronatzare, impreitiosire Sentences su maistu de pannu immoi si est impraitzau e no at postu prus unu puntu Etymon srd. Translations French rendre ou devenir paresseux English to make lazy Spanish emperezar Italian impigrire German faul werden.

incalèschere , vrb Definition nau de unu male, impeorare, tirare a tempus longu chentza sanare Synonyms e antonyms incruai, incrudèschere Etymon ltn. incalescere Translations French aggraver, devenir chronique English to aggravate Spanish volverse crónica una enfermedad Italian rincrudire, diventar crònico German sich verschärfen.

incaníre , vrb Definition essire (e fintzes fàere) canu a pilos, imbeciandho Synonyms e antonyms ammurrai 1, immurrai, incanudai Sentences no ant a èssere sos oriolos pro sas annadas malas a ti fàghere incanire! ◊ si sunt incanidos sos pilos, ma su coro no est imbetzadu! ◊ cun custa morte mala m'incanis sos pilos ◊ tue, daghi de tempus ses babbai, tevias incanire a isse puru! (Piras) Etymon srd. Translations French devenir chenu English to turn white Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

incanudài, incanudàre , vrb Definition fàere o essire canu, murru, de pilos Synonyms e antonyms immurrai, incanire Translations French devenir chenu English to grow hoary Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

incegài, incegàre , vrb: intzecare, intzegare Definition guastare is ogos, leare sa vista de no bíere; cumbínchere a unu a fàere su chi no depet, o chi no bolet, o de si ndhe impudare e dispràxere apustis Synonyms e antonyms atzecare, bisogai, inciurpai, inturpire, intzeghire / alluscai, tantare Sentences si lu feris a s'ogru l'intzegas ◊ sa luche fit gosi forte chi incegaiat 2. si mi che intzegat l'iscudo! ◊ che l'at intzegadu su dinari e béndhidu s'est ◊ che l'at intzegadu sa bellesa de sa fémina, ma a mere de domo chi no balet ◊ cun sa paraleta sua che at intzegadu fintzas a tie Etymon srd. Translations French crever les yeux, devenir aveugle English to blind Spanish cegar Italian accecare German erblinden.

indisicàre , vrb: intisicai, intisicare Definition essire tísigu, aciapare sa tisichéntzia; bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agiummai coment'e consumare o ispaciare de sa tisichesa Synonyms e antonyms decaire, derrúere, disigare, ilmarrire, indisichire Etymon itl. intisicare Translations French devenir phtisique English to make consumptive Spanish contraer tuberculosis, consumirse Italian intisichire German schwindsüchtig werden.

infelloníri , vrb rfl: infelonire Definition pigare fele, arrennegu meda, a s'airada, su si fàere a una píbera de s'arrennegu Synonyms e antonyms afelonare, imbirdinare, infelai, infellonai, trenesci Sentences si fuant infellonius ancora de prus e dhus boliant cundennai a morti ◊ s'infeloniat e sa mente sua no ischiat decídere su comente ◊ abarrit calmu ca no serbit chi s'infelonit! Translations French devenir furieux English to become furious Spanish enfurecerse Italian inviperirsi German sich erbosen.

«« Search again