assaghinàre , vrb Definition
isciúndhere su logu, sa cosa, de saghina, de orrosu
Synonyms e antonyms
issaghinare,
saurrare
Etymon
srd.
Translations
French
faire devenir humide de rosée
English
to wet with dew
Spanish
rociar
Italian
bagnare di rugiada
German
mit Tau benetzen.
asseriài, asseriàre , vrb Definition
abbrandhare unu movimentu; nau de ccn., su si fàere sériu, serionzu, acabadu, pentzamentosu, tristu; fàere a mancu, arrisparmiare de fàere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
/
asseriatzare,
seriari
| ctr.
agegherai,
salarzare,
seguzare
/
allegrare
Sentences
s'arriu surrungiosu si est asseriau ◊ fit una rundhinedha, ma como si est asseriada abberu ◊ sos canes si sunt asseriaos ◊ candho at intesu gai, s’aira sua contra a issu si est asseriada
2.
fit unu pitzinnu asseriadu impresse, chena risos ◊ arrispundendi, cuss'ómini brullanu si fiat asseriau
3.
biadu a chie assériat, assumancu a betzu!
4.
assériadi, asséria, de ti cojare: sa vida est menzus bajana!
Etymon
srd.
Translations
French
se calmer,
devenir sérieux
English
to calm down,
to become sad
Spanish
calmarse,
entristecerse
Italian
calmarsi,
rattristarsi
German
sich beruhigen,
traurig werden.
assubentài , vrb: assubentare,
assubrentare,
assuentai,
assuentare Definition
èssere o fàere a assúpidu, torrare àlidu coment'e chi unu apat curtu; pigare su subentu o fúria bentosa
Synonyms e antonyms
acaugare,
addemare,
atanare,
irfodhiare,
isalidare,
scannai
/
assubrimare
Sentences
su pipiu fiat assubentendu, cun cudhu sarragu mannu pariat donendu s'úrtimu respiru ◊ est arribbau a su monti assubentendu ◊ fiant assubentendu forti me is pesadas ◊ ses assuentendi ca fiast currendi ◊ si fiat assubrentau e isciopau puru ◊ seu giai assubentendi isceti a su pensamentu!
Etymon
srd.
Translations
French
devenir poussif
English
to become broken-winded
Spanish
jadear,
enfermar de huélfago
Italian
ansimare,
imbolsire
German
keuchen,
ermatten.
atzotzàre , vrb Definition
guastare, nau de s'ou, agiummai comente a èssere frochiu
Etymon
srd.
Translations
French
devenir couvi
English
to go rotten
Spanish
podrirse el huevo
Italian
diventare barlàccio
German
faulig werden.
dessessíre , vrb: disessire Definition
andhare a fora; essire fora de se, fàere a macu, a irbariadu
Synonyms e antonyms
essire
/
ammachiae,
dischissiare,
irbariare,
iscansae
Etymon
srd.
Translations
French
devenir fou
English
to go mad
Spanish
enloquecer
Italian
ammattire
German
den Verstand verlieren.
dischissiàre , vrb Definition
tocare a conca, essire macu, irbariadu
Synonyms e antonyms
ammachiae,
delliriare,
dessessire,
irbariare,
iscansae,
ischissiai,
issentire,
istinare
Sentences
sas féminas nos faghent dischissiare (S.Spiggia)◊ a mimme cussas mazinedhas de zocadores mi fachiant dischissiare ◊ si sunt dischissiandhe de su pessamentu ca su frade no at iscritu prus
Etymon
spn.
Translations
French
devenir fou
English
to go mad
Spanish
desquiciar
Italian
impazzire,
andar fuòri di tèsta
German
verrückt werden.
diventàre , vrb Definition
essire diferente, un'àtera cosa, cambiare a un’àtera cosa
Translations
French
devenir
English
to become
Spanish
volverse,
hacerse,
convertirse
Italian
diventare
German
werden.
fistulài, fistulàre , vrb Definition
essire o fàere a fístula
Synonyms e antonyms
infistulai
Translations
French
devenir fistuleux
English
to become fistulous
Spanish
fistulizar
Italian
infistolire
German
fistulös werden.
fogliàre , vrb: vogliare Definition
furriare is crebedhos, su si ammachiare
Synonyms e antonyms
ammachiae,
dilliriai,
fatzellare,
foglietare
Etymon
ctl.
follejar
Translations
French
devenir fou
English
to go mad
Spanish
enloquecer,
volverse loco
Italian
impazzire,
pèrdere il sénno
German
verrückt werden.
illabentàre , vrb prnl Synonyms e antonyms
allabentare*
Translations
French
devenir distrait
English
to become absent-minded
Spanish
volverse,
hacerse,
convertirse
Italian
diventare sbadato
German
zerstreut werden.
illibriníre , vrb: illivrinire Definition
essire de colore asulu de su fritu, mòrrere, èssere morindho de su fritu
Synonyms e antonyms
allibidorare,
allidigorae,
ammalorai
/
abbidhiritzai,
ammarmurai,
ateterighedhare
Sentences
pastore illivrinidu in sos montes
Etymon
srd.
Translations
French
devenir livide
English
to make livid
Spanish
amoratarse
Italian
illividire
German
erbleichen,
erblassen.
imbirbantài , vrb Definition
fàere o essire birbante
Translations
French
devenir polisson
English
to become rascal
Spanish
volverse bribón
Italian
infurfantire
German
ein Schurke werden.
immurrài, immurràri , vrb rfl: irmurrare 1 Definition
bènnere o essire canu o murru in is pilos
Synonyms e antonyms
ammurrai 1,
incanire,
incanudai
Sentences
atentzione, zovanedhas, s'afródhiu chi teneis de innoghe a bosi cozuare no irmurreis a pilu! (L.Pisano)◊ portas frungiduras in faci e megas de t’immurrai
Etymon
srd.
Translations
French
devenir chenu
English
to turn white
Spanish
encanecer
Italian
incanutire
German
grau werden.
impraitzài , vrb: impreissai,
impreitzai Definition
fàere o essire mandrone, preitzosu
Synonyms e antonyms
acochinai,
acovardai,
ammandronae,
ammandronire,
apreitzai,
arraigai,
immandronatzare,
impreitiosire
Sentences
su maistu de pannu immoi si est impraitzau e no at postu prus unu puntu
Etymon
srd.
Translations
French
rendre ou devenir paresseux
English
to make lazy
Spanish
emperezar
Italian
impigrire
German
faul werden.
incalèschere , vrb Definition
nau de unu male, impeorare, tirare a tempus longu chentza sanare
Synonyms e antonyms
incruai,
incrudèschere
Etymon
ltn.
incalescere
Translations
French
aggraver,
devenir chronique
English
to aggravate
Spanish
volverse crónica una enfermedad
Italian
rincrudire,
diventar crònico
German
sich verschärfen.
incaníre , vrb Definition
essire (e fintzes fàere) canu a pilos, imbeciandho
Synonyms e antonyms
ammurrai 1,
immurrai,
incanudai
Sentences
no ant a èssere sos oriolos pro sas annadas malas a ti fàghere incanire! ◊ si sunt incanidos sos pilos, ma su coro no est imbetzadu! ◊ cun custa morte mala m'incanis sos pilos ◊ tue, daghi de tempus ses babbai, tevias incanire a isse puru! (Piras)
Etymon
srd.
Translations
French
devenir chenu
English
to turn white
Spanish
encanecer
Italian
incanutire
German
grau werden.
incanudài, incanudàre , vrb Definition
fàere o essire canu, murru, de pilos
Synonyms e antonyms
immurrai,
incanire
Translations
French
devenir chenu
English
to grow hoary
Spanish
encanecer
Italian
incanutire
German
grau werden.
incegài, incegàre , vrb: intzecare,
intzegare Definition
guastare is ogos, leare sa vista de no bíere; cumbínchere a unu a fàere su chi no depet, o chi no bolet, o de si ndhe impudare e dispràxere apustis
Synonyms e antonyms
atzecare,
bisogai,
inciurpai,
inturpire,
intzeghire
/
alluscai,
tantare
Sentences
si lu feris a s'ogru l'intzegas ◊ sa luche fit gosi forte chi incegaiat
2.
si mi che intzegat l'iscudo! ◊ che l'at intzegadu su dinari e béndhidu s'est ◊ che l'at intzegadu sa bellesa de sa fémina, ma a mere de domo chi no balet ◊ cun sa paraleta sua che at intzegadu fintzas a tie
Etymon
srd.
Translations
French
crever les yeux,
devenir aveugle
English
to blind
Spanish
cegar
Italian
accecare
German
erblinden.
indisicàre , vrb: intisicai,
intisicare Definition
essire tísigu, aciapare sa tisichéntzia; bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agiummai coment'e consumare o ispaciare de sa tisichesa
Synonyms e antonyms
decaire,
derrúere,
disigare,
ilmarrire,
indisichire
Etymon
itl.
intisicare
Translations
French
devenir phtisique
English
to make consumptive
Spanish
contraer tuberculosis,
consumirse
Italian
intisichire
German
schwindsüchtig werden.
infelloníri , vrb rfl: infelonire Definition
pigare fele, arrennegu meda, a s'airada, su si fàere a una píbera de s'arrennegu
Synonyms e antonyms
afelonare,
imbirdinare,
infelai,
infellonai,
trenesci
Sentences
si fuant infellonius ancora de prus e dhus boliant cundennai a morti ◊ s'infeloniat e sa mente sua no ischiat decídere su comente ◊ abarrit calmu ca no serbit chi s'infelonit!
Translations
French
devenir furieux
English
to become furious
Spanish
enfurecerse
Italian
inviperirsi
German
sich erbosen.