abbadhàre , vrb Definition
su si fàere a badhu, intostare coment’e callu o corgiolu
Synonyms e antonyms
acorgiare,
acorzolare,
aggadhare,
incallire
Etymon
srd.
Translations
French
devenir calleux
English
to harden
Spanish
encallecerse,
curtir
Italian
incallirsi
German
schwielig werden,
sich verhärten.
abbarrosài, abbarrosàre , vrb Definition
fàere su barrosu
Sentences
s'intendiant tzérrius de piciochedhus abbarrosendi de chini fiat su gol
Etymon
srd.
Translations
French
s'enhardir
English
to become bold
Spanish
envalentonarse
Italian
imbaldanzirsi
German
übermutig werden.
abbudàre , vrb Definition
crèschere meda, tropu cracu, nau de erbas e matas
Synonyms e antonyms
abbudatzare,
acambare,
afasciai,
incimiri
Etymon
srd.
Translations
French
devenir touffu
English
to thicken
Spanish
tupir,
espesar
Italian
infoltire
German
dicht werden.
acaldanàre , vrb Definition
su imbudhidare de s'ària po su sole, callentare meda
Synonyms e antonyms
acardare,
imbaschire
| ctr.
ifriscare
Sentences
su cane fit a limba fora ca s'est acaldanadu
Etymon
srd.
Translations
French
surchauffer
English
to overheat
Spanish
recalentar
Italian
surriscaldare
German
heiß werden.
acardàre , vrb Synonyms e antonyms
acaldanare
Etymon
srd.
Translations
French
surchauffer
English
to overheat
Spanish
recalentar
Italian
surriscaldare
German
heiß werden.
acarrognài , vrb Definition
fàere a carogna, nau prus che àteru de fémina chi istat bruta, chi si abbitat cun ómines o àteru
Synonyms e antonyms
acadhotzai,
acadrangiai,
allodrigai,
insodrigai
Etymon
srd.
Translations
French
devenir vache
English
to rot
Spanish
envilecerse
Italian
incarognire
German
zum Aas werden.
achedàre , vrb: achetai,
achetare,
achidare 2,
achietai,
achietare,
chietare Definition
fàere chietu, brandhu, sériu, firmu; andhare a si crocare, su note
Synonyms e antonyms
abbacai,
abbonantzai,
allenare,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
| ctr.
agegherai,
salargiare
/
pesai,
seguzare
Sentences
si ant a achietare che pitzinnedhos in coda de mama ◊ bentu chi tremis s'imbirdi, poita no ti achietas e mi lassas drommí?!
Etymon
srd.
Translations
French
apaiser
English
to appease
Spanish
aquietar,
calmar
Italian
acquietare,
acchetare
German
beruhigen,
ruhig werden.
achedàre 1 , vrb: achetare 1,
agedai,
agedari,
aghedare,
axedae,
axedai,
axerai Definition
fàere a aghedu, nau fintzes de sa pasta cun su frammentu; in cobertantza, nau de ccn. arrennegare
Synonyms e antonyms
acriare,
aghedinare,
frammentai,
imbischidare,
pesai
Sentences
su binu cheret contivizadu, ca sinono si aghedat ◊ Cíciu mi at nau ca su binu biancu si dhi est agedau
2.
dhi at ghetau unu lómburu de fromentu: dèu nau chi at a axedai! ◊ is tzípulas no ant axedau: depiat tenni písima su frammentu ◊ tenei sa pasta in sa scifedha axerendi e fui arremangada pronta a ispongiai ◊ at lassau su pane aghedandho in su tianu
Etymon
srd.
Translations
French
tourner en vinaigre
English
to vinegar
Spanish
agriar
Italian
inacetire,
inacidire,
fermentare
German
zu Essig werden,
säuern,
gären.
achichinàre , vrb: achiconare Definition
foedhandho de erbas e laores, tocare a népide, fàere niedhu coment'e unu chicone
Synonyms e antonyms
abburvurare,
afurconare,
anneulare
Etymon
srd.
Translations
French
nieller
English
to affect by smut
Spanish
atizonarse
Italian
rèndere golpato,
annerito dalla gólpe
German
vom Steinbrand befallen,
geschwärzt werden.
achighiristài , vrb: acixiristae Definition
istrantagiare, fàere o portare crogorista, nau prus che àteru in cobertantza de chie si che artzat foedhandho coment’e chi tèngiat arrexone meda e de chie est creschendho e si paret mannu
Synonyms e antonyms
achibberare,
altivai,
atzierai,
incaboniscai,
inchibberare,
inchighiridhare,
inchighiristai
Sentences
cussu est bonu a cojai: est cumentzendi a s'achighiristai
2.
is manniosos si acixiristant
Etymon
srd.
Translations
French
s'enorgueillir
English
to make proud
Spanish
engreírse
Italian
insuperbirsi
German
stolz werden.
achirdinàe, achirdinàre , vrb: acidrianai,
acidrinae,
acidrinai,
acirdinai,
chirdinare Definition
fàere chídrinu, téteru, tostau (fintzes faendho fortza, po dolore)
Synonyms e antonyms
ateterae,
incidrinai
/
agiatzare,
ammarmurai,
astragare,
belare,
cancarai,
ghiaciai,
marmurizai
Sentences
a mimi cras mi agatant acidrinau, aici ispollincu e cun custu frius ◊ s'àinu acostit su runcu a s'abba, ma apenas aperit sas larvas achírdinat sas urigas e no bufat! ◊ su mortu si fiat acirdinau, giai fridu ◊ est a dolori de istògumu e parit morendi de cumenti si acírdinat!
Etymon
srd.
Translations
French
engourdir,
se raidir
English
to stiffen
Spanish
endurecer
Italian
irrigidire
German
steif werden.
acochinài , vrb Definition
istare chentza fàere, ammandronau
Synonyms e antonyms
acovardai,
ammandronae,
ammandronire,
arraigai,
cilindronare,
impraitzai
Translations
French
paresser
English
to make lazy
Spanish
gandulear,
vaguear
Italian
infingardire
German
träg werden.
acocovedhàe, acocovedhài , vrb Definition
incrubare, pinnigare in sèi etotu, fàere a un'arcu, a gobba, comente faet sa gente antziana
Synonyms e antonyms
abbajonare,
abbrentai,
acocobetare,
aggobbae,
agionedhare,
allachedhare,
annacai,
atrotiai,
atzumborai,
colembrai,
corcobare,
inconchedhare,
inconcobare
Etymon
srd.
Translations
French
cambrer,
courber
English
to arch
Spanish
encorvarse
Italian
inarcare,
ingobbire
German
sich krümmen,
bucklig werden.
acroconài, acroconàre , vrb Definition
pigare crocone, arrennegu, dispraxere / acroconàresi de un'idea = incaschetare, tzacaresiche un'idea frimma in conca
Synonyms e antonyms
arrampedhai
/
abbetiae,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchibberare,
inchietae,
inchighiristai,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
se mettre en colère
English
to get angry,
to become obstinate
Spanish
enfadarse,
emperrarse
Italian
incaparbire,
arrabbiare
German
eigensinnig werden,
zornig werden.
acubàre , vrb Definition
fàere che cuba, ufrau de s'arrennegu, de su tzacu
Synonyms e antonyms
abbrodhiare,
abbrufulai,
abbuscinare,
acasidhare,
ammussolai,
amprudhiare,
annicare,
annozare,
atrafudhai,
pirmare,
strugnai
Etymon
srd.
Translations
French
se gonfler de colère
English
to swell-with-rage
Spanish
hervir de ira
Italian
gonfiarsi di ràbbia
German
böse werden.
addemàre , vrb: demare Synonyms e antonyms
assubentai
/
ilmaladiare
Etymon
srd.
Translations
French
devenir poussif
English
to become broken winded
Spanish
enfermar de huélfago
Italian
imbolsire
German
dämpfig werden.
addormicàre , vrb: addrommigare,
addrommijare Definition
coment’e dormire, nau pruschetotu de un’arremu chi, po comente fut postu, passàt male su sàmbene e si est coment’e cancarau; nau de erbas, igragalare, su si calare po mancamentu o farta de abba
Synonyms e antonyms
abborticare,
ammotroxinai,
iformicare,
immortigare,
indormicare,
ingortigai
/
acalabiare,
acalamai,
allacanae,
allartzanai,
allizare,
ammustiai,
apabassai,
carigai,
pansiri,
sicai
Sentences
si mi est addrommigadu su bratzu comente che lu zughia suta, corcadu
2.
sa patata comente imbetzat si addrómmigat e si tudhit ◊ cheret abbadu s'ortu ca cun su sole forte si addrómmigat sa cosa
Etymon
srd.
Translations
French
engourdir
English
to make torpid
Spanish
entumecer
Italian
intorpidire
German
gefühllos werden.
afallíre, afallíri , vrb: fallire Definition
nau de laore, sicare chentza lómpiu, a ispiga buida, tocau a népide, a sole
Synonyms e antonyms
avagliai
Etymon
srd.
Translations
French
dessécher
English
to fog
Spanish
volverse zocato
Italian
divenire afato
German
verkümmert werden.
afidigàre , vrb Definition
su si fàere druchesau, atasurau, nau de sa carre bia
Synonyms e antonyms
allibidorare,
ammalorai
Etymon
srd.
Translations
French
devenir livide,
blêmir,
devenir ictérique
English
to become livid,
to become icteric
Spanish
lividecer
Italian
illividire,
diventare ittèrico
German
erbleichen,
ikterisch werden.
afieràre , vrb Definition
nau de ccn., essire de coro malu coment'e una fera, de no sentire su sufrimentu de s'àteru
Synonyms e antonyms
infilipare
Translations
French
devenir cruel
English
to become cruel
Spanish
hacerse cruel
Italian
incrudelire
German
grausam werden.