Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

incaboniscadúra , nf Definition su s'incaboniscai Etymon srd. Translations French action de se rengorger English becoming cocky Spanish envalentonamiento, engreimiento Italian ringalluzziménto German eitel werden.

incalcàre , vrb: incarcare, incascare, inchircare, incracai, incracare Definition ispínghere de parte de pitzu una cosa, fàere pesu in pitzu, ma fintzes istrínghere, fàere fortza; fàere cracu o fintzes bufare (o papare) meda, coment'e a istichidura, faendho prus cracu, tibbiu Synonyms e antonyms abbarrigare, abbaticare, apretigare, calcai, crichiri, istibbire, pretare Sentences s'at incalcadu sa berrita in conca ◊ si abbutonat su capoto e s'incascat su bonete in conca ◊ su gatu mi pigat su didu in buca, mússiat ma no incracat 2. comente at torradu a pròere, sos cunzados, sos pasciales, sos mandriolos si sunt torrados a incarcare d'erva ◊ chijinatas umbras s'incascant subra de sos nódidos montes (G.Fiori) 3. de binu si ndh'incarcat cantu piús podet ◊ candho sunt tirendhe gàrriga manna, sos boes incascant in tuju Etymon srd. Translations French presser, s'épaissir English to press, to thicken Spanish apretar Italian prèmere, addensarsi, infittire German drucken, sich verdichten, dichter werden.

incangrenàe, incangrenài, incangrenàre , vrb: ingranghenai Definition fàere a cancrena, nau de sa carre bia chi giughet infetu Synonyms e antonyms aggangrenare, cangrenai Sentences sa camba fiat totu ammaciugada e si est ingranghenada Etymon srd. Translations French se gangrener English to become gangrenous Spanish gangrenarse Italian incancrenire German brandig werden.

incaníre , vrb Definition essire (e fintzes fàere) canu a pilos, imbeciandho Synonyms e antonyms ammurrai 1, immurrai, incanudai Sentences no ant a èssere sos oriolos pro sas annadas malas a ti fàghere incanire! ◊ si sunt incanidos sos pilos, ma su coro no est imbetzadu! ◊ cun custa morte mala m'incanis sos pilos ◊ tue, daghi de tempus ses babbai, tevias incanire a isse puru! (Piras) Etymon srd. Translations French devenir chenu English to turn white Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

incantzirài , vrb Definition furriare o fàere a cancru, nau de unu male Translations French se cancériser English to make cancerous Spanish cancerarse Italian incancherire German krebsartig werden.

incanudài, incanudàre , vrb Definition fàere o essire canu, murru, de pilos Synonyms e antonyms immurrai, incanire Translations French devenir chenu English to grow hoary Spanish encanecer Italian incanutire German grau werden.

incerài , vrb: incherare, intzerare Definition pònnere sa chera, su pighe; essire in colore de chera, cambiare colore, nau de unu chi si assicat e mescamente de su laore e de is erbas chi, comente cumènciant a sicare, càmbiant colore e cumprint su granu Synonyms e antonyms illughidare, inceratzae, ingroghie, isarbolire, iscarugire, istramudire, scarafaciari, scinisai Sentences su sabbateri at incerau s'ispagu 2. su trigu in làmpadas comintzat a incherare ◊ sa punta de su nasu, de incerada comenti fuat sempri, s'inniedhigàt ca manna dhi fut imbucada sa timoria ◊ toca, tontoni, gei coitas a incerai: cussa est cosa chi naraus a is piciochedhus po ndi dhus iscrei de bolli benni a Castedhu! Etymon srd. Translations French cirer, rendre blond, blondir, pâlir English to wax, to make fair, to turn pale Spanish encerar, ponerse doradas las mieses Italian incerare, imbiondire, impallidire German wachsen, gelb werden, erbleichen.

inchighiridhàre , vrb Definition artzare sa boghe, arteriare foedhandho Synonyms e antonyms achibberare, achighiristai, altivai, incaboniscai, inchibberare, inchighiristai Sentences s'inchighiridhat chi paret unu pudhitu gherriscu Etymon srd. Translations French se mettre en colère English to get enraged Spanish enfurecerse Italian infuriarsi German wütend werden.

inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari, incragaristai, increghestare Definition coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza Synonyms e antonyms achibberare, achighiristai, altivai, inchibberare, inchighiridhare / abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arrannegai, collobbiare, inchestare, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida Etymon srd. Translations French se fâcher à mort, remplir d'orgueil, lever la crête English to fret and fume, to make proud, to get cocky Spanish alzar el gallo Italian adirarsi forteménte, insuperbire, alzar la crésta German sich erzürnen, stolz werden, den Kamm schwellen lassen.

inciurpài , vrb: insurpai, insurpare, inturpare, intzurpai, intzurpare, itzurpai Definition essire o fàere tzurpu, menguare o bènnere mancu sa vista e, in cobertantza, sa capacidade de cumprèndhere, bíere s’arrexone, su giustu, sa cosa giai crara Synonyms e antonyms atzecare, incegai, inturpire, intzeghire, tzurpai Sentences seu beniu po fai biri a is itzurpus e po itzurpai a chini nat ca nci bit 2. surdos e inturpados, faghent sa gherra cumbintos de leare sa vitória! ◊ intzurpada dea su dinare s’iat béndhiu sa cusciéntzia e s’ànima a su tiàulu ◊ sas banidades inturpant sa zente ◊ totu intzurpadu de sa passione abbratzat sa mundhana professione Etymon srd. Translations French crever les yeux, aveugler English to blind Spanish cegar Italian accecare German blind machen, blind werden.

incorrutài , vrb: incurrutai Definition primmare, essire tristu, agiummai coment'e istare in dolu (corrutu); pònnere su corrutu Synonyms e antonyms intristai / corrutae | ctr. allegrare Etymon srd. Translations French s'attrister English to become sad Spanish entristecerse Italian rattristarsi German traurig werden.

increstàre , vrb: incristare, ingristare Definition abbaidare cun is cristas o chígios istringhendho coment'e ammeletzandho, fintzes arrennegaos Synonyms e antonyms achizare, acristai, inchigiare, inchizire, incilliri 2. si l'agateit in dainanti cun cudhos ojos incristendhe sas pibiristas (M.Bua) Etymon srd. Translations French courroucer English to get angry Spanish fruncir el ceño Italian corrucciarsi German ärgerlich werden.

indisicàre , vrb: intisicai, intisicare Definition essire tísigu, aciapare sa tisichéntzia; bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agiummai coment'e consumare o ispaciare de sa tisichesa Synonyms e antonyms decaire, derrúere, disigare, ilmarrire, indisichire Etymon itl. intisicare Translations French devenir phtisique English to make consumptive Spanish contraer tuberculosis, consumirse Italian intisichire German schwindsüchtig werden.

infruscàre , vrb Definition su si mòvere o essire fruscu, lestru meda Synonyms e antonyms acadriare, apretai, incribidai, incrispai, infrusai Sentences sa temporada mala est infruschendhe cun súlidos de bentu bidhiarzu, cun funadas de ranzola ◊ su bentu est infruschendhe Etymon srd. Translations French devenir impétueux English to intensify Spanish intensificar Italian intensificare, divenire impetuóso German stärker werden.

infuteràre , vrb Definition pigare afuta, tzacu, arrennegare meda Synonyms e antonyms acroconai, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerai, infelai Etymon srd. Translations French se mettre en colère English to flare up Spanish enfurecerse Italian infuriarsi German wütend werden.

ingiovanèssiri , vrb Definition torrare giòvonos, istare méngius de pàrrere prus giòvonos Synonyms e antonyms abbajanare, apicinniri, impisedhire, impitzinnare Etymon srd. Translations French rajeunir English to make young (again) Spanish rejuvenecer Italian ringiovanire German jünger werden.

ingobbedhàre , vrb Definition essire o fàere a gobba Synonyms e antonyms acocovedhae, agionedhare, agopedhae, atzumburai, inconcobare Etymon srd. Translations French se voûter English to bend Spanish corcovar Italian incurvire, ingobbire German beugen, buckelig werden.

ingrajài , vrb Definition essire grae, pesosu, pèrdere s'abbilesa de si mòvere po immarritzone, maladia, becesa (e fintzes improssimare) Synonyms e antonyms ingraie, ingraonzare / ingrabidare Sentences certas curas ingrajant su mali ◊ sa malaria est ingrajendi 2. passaus pagus mesis de su primu fillu est torra ingrajara Etymon srd. Translations French s'alourdir English to become heavy Spanish volverse pesado, torpe Italian diventare pesante German schwerer werden.

ingrigliàre , vrb Definition abbiatzare, essire prus atzudos e inganios Synonyms e antonyms alleporedhare, alleporizare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrilliri Sentences a sa música allegra s'ingrígliant finas sos betzos Etymon srd. Translations French ragaillardir English to make cocky Spanish engallar Italian ringalluzzire German eitel werden.

ingrodhíre , vrb Definition fàere o essire coment'e unu margiane, de cumportamentos, essire trasseri, marfusu Synonyms e antonyms ammargianae Etymon srd. Translations French ruser English to become wily Spanish hacerse astuto Italian involpire German schlau wie ein Fuchs werden.