aggràu , nm Definition
genia de ofesa manna
Synonyms e antonyms
afrenta,
afrontu,
aggràbiu,
innóriu,
inzenza
Translations
French
tort,
injure
English
wrong,
insult
Spanish
agravio
Italian
tòrto,
ingiùria
German
Unrecht,
Beleidigung.
cavaníle, cavaníli , nm Definition
dannu chi faet su bestiàmene in is laores; fachile chi poniant a is cundennaos a morte; dannu mannu, cosa fata a bregúngia / pònnere o fàghere cavanile a unu = fai a bregúngia, a befa
Synonyms e antonyms
aggràviu,
befa,
bergugna,
dannu,
desdoru,
gutipéria,
irfàmiu,
napile
2.
frearzu portat in cara unu cavanile nou
3.
ite cavanile, sa domo a porchile mi as fatu! ◊ irrocat che pidore e s'inchietat chi est unu cavanile! ◊ ti faghet birgonza e cavanile a che bogare a babbu tou dae domo! ◊ ite cavanile, cussu at solu istudiadu a fagher male! ◊ a mamma su contone li ant brutau, cada note li ponent cavanile!
Etymon
srd.
Translations
French
opprobre,
injure
English
infamy
Spanish
afrenta,
injuria
Italian
obbròbrio,
infàmia,
vitupério
German
Schande.
gutipéria, gutipériu, gutipéru , nf, nm Definition
cosa chi si narat o chi si faet po fàere a bregúngia a unu, ofendhendhodhu, foedhandhodhu male: nf. fintzes frastimu malu contr'a Deus o a santos / ghetare gutiperu a unu = intzurtaidhu, fuedhai mali, faidhu a bregúngia
Synonyms e antonyms
cavanile,
innóriu,
iscàranu
/
frastima
Sentences
badhu candho, poeta chi cantas sos dolores de cust'abrada terra in gutiperu, as a poder rimare innos de libbertade! (G.Piga)◊ no so fizu de sorte ma de una mama in gutiperu ◊ sos ricos ant mantesu in gutiperu sos pastoredhos pòveros ◊ maridu e muzere si fint ghetandhe àteros gutipérios
Translations
French
injure
English
insult
Spanish
vituperio
Italian
vitupèrio
German
Schmähung.
impropériu , nm Definition
cosa chi si narat a s'àteru po dh'ofèndhere
Synonyms e antonyms
afrenta,
afrontu,
aggràbiu,
aggrau,
innóriu,
inzenza
Etymon
itl.
Translations
French
injure
English
insult
Spanish
injuria
Italian
ingiùria,
impropèrio
German
Schimpfwort.
intzúgliu , nm, nf: inzulzu,
inzúriu,
inzurja,
inzurju,
inzurza Definition
male chi si narat de s'àteru, fintzes acusa falsa, cosa chi si narat a unu a disonore, a befa, po dhu bogare in bregúngia e ofèndhere; a logos, inzurju est annomíngiu, ingiúliu
Synonyms e antonyms
abbómbinu,
bergugna,
inzurjadura,
menisprésiu,
ofensa
Sentences
no mi movent pro nudha sos inzulzos de tzertos nanos chi si crent zigantes (P.Casu)◊ bi at càntidos de inzúriu, de tzascu e de allerghia ◊ a fortza de intzúglios nche ghetant mancari a Zobbe!
2.
sos ammentos li fint brinchendhe in conca, paris cun s'inzurza chi li aiant ghetadu sos cumpanzos ◊ cussu est inzurju chi dolet! ◊ Elias l'aiat bocau fora garrigándhelu de inzurja, e bochinándheli de non si torrare a acrarare a su cubile
Translations
French
médisance,
injure
English
gossip (malicious),
affront
Spanish
maledicencia,
injuria
Italian
maldicènza,
ingiùria,
contumèlia
German
übles Gerede,
Beleidigung.
iscàranu , nm: iscàrenu,
scarnu Definition
una bregúngia, una befa manna
Synonyms e antonyms
allera,
arréula,
befa,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dellezu,
gutipéria,
iséria,
mofa,
napile,
siera
Sentences
cussu bestire est un'iscàranu
Etymon
ctl.
escarn
Translations
French
honte,
affront,
injure
English
humiliation,
insult
Spanish
vergüenza,
afrenta
Italian
scòrno,
vitupèrio
German
Schimpf,
Beschimpfung.
sciamitúdi, sciamitúdini , nf Definition
innóriu, male chi si narat de s'àteru chentza èssere beru
Synonyms e antonyms
discréditu,
disdoru,
infamamentu,
innóriu,
tragàgiu
Sentences
teneis in is banderas fàulas e sciamitudis (Gd.Piras)◊ no est aberus ca fillu miu est scamminendisia: su chi est nendi sa genti funt totu sciamitúdinis! ◊ custa cosa no dha torris a narri, ca est una sciamitúdini!
Etymon
srd.
Translations
French
injure
English
infamy
Spanish
injuria
Italian
infàmia,
infamità
German
Schande.