Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aciociài , vrb Definition atripare, pigare a cropos, ma mescamente fàere a bregúngia, pigare a ccn. a briga cun malos foedhos Synonyms e antonyms abbanzare, addobbai, arropai, assurrare, atripai, carrubbare, briare, isciúdere, magiare, sussare / afrentai, aggraviai, ilzenzare, innorare Etymon srd. Translations French insulter, outrager English to insult Spanish insultar, maltratar Italian svillaneggiare German anpöbeln.

afróntu , nm Definition cosa chi si narat o chi si faet a disprétziu, a bregúngia de s'àteru, ofendhendho, ofesa manna fata a s'àteru ananti de gente; fintzes solu su parare coràgiu po fàere cosa difícile Synonyms e antonyms afeu, afrenta, aggràbiu, aggrau, innóriu, inzenza Sentences si mi traighet muzere mia non poto cuss'afrontu subbacare! (B.Longu) 2. cumportadi de ómine educau, poite si faes su male trassau ti fatzo afrontu mancari sia piciochedha! Etymon itl. Translations French affront English insult Spanish afrenta Italian affrónto German Schimpf.

aggràu , nm Definition genia de ofesa manna Synonyms e antonyms afrenta, afrontu, aggràbiu, innóriu, inzenza Translations French tort, injure English wrong, insult Spanish agravio Italian tòrto, ingiùria German Unrecht, Beleidigung.

aggraviài, aggraviàre , vrb Definition nàrrere o fàere prus de su chi si depet, cosas chi no funt, acusandho, ofendhendho, po ofèndhere / aggraviare in sas possessiones = fàghere dannu a unu possessu Synonyms e antonyms abbituperare, aciociai, afrentai, arrochizare, desdorai, disprejare, ilzenzare, ingraviare, innorare, ispresciare, ofèndhere, taschilare Sentences est a Bosu chi apu aggraviau cun is pecaus mius! ◊ si acasu in su cantare apo faltadu no si tenzat nisciunu aggraviadu (F.A.Mannu)◊ si no poto cojuvare cun tegus no mi ndhe impudo: tue l'as fatu pro mi aggraviare, ma a mene mi est serviu de favore ◊ tue pentzas chi mi as aggraviau, ma mi est serviu de cumbeniéntzia! ◊ suta de sa rughe tantas vias est rutu aggraviadu de su male anzenu Etymon spn. Translations French outrager, injurier English to insult, to outrage Spanish agraviar Italian oltraggiare, ingiuriare German beleidigen.

arrochizàre , vrb Definition impeltinare, giare infestu, ifadu, nàrrere cosa de fàere arrennegare, ofèndhere Synonyms e antonyms abbituperare, aciociai, afrentai, aggravae, desdorai, disprejare, ilzenzare, innorare, ispresciare, ofèndhere Sentences làssala in pasu: proite l'arrochizas?! Translations French insulter English to insult Spanish insultar, escarnecer Italian insultare German beleidigen.

disaèra, disaéru , nf Definition dannu mannu, male, bregúngia Synonyms e antonyms desàire, digràtzia Sentences siscuru, si li lompet a bentre li faghet disaera! ◊ solu duos si ndhe at sarbau dae cussu disaeru 2. ti at fatu su giardinu a disaera Translations French malheur, affront English disfavour, insult Spanish desaire Italian disgràzia, affrónto German Schicksalsschlag, Schimpf.

gutipéria, gutipériu, gutipéru , nf, nm Definition cosa chi si narat o chi si faet po fàere a bregúngia a unu, ofendhendhodhu, foedhandhodhu male: nf. fintzes frastimu malu contr'a Deus o a santos / ghetare gutiperu a unu = intzurtaidhu, fuedhai mali, faidhu a bregúngia Synonyms e antonyms cavanile, innóriu, iscàranu / frastima Sentences badhu candho, poeta chi cantas sos dolores de cust'abrada terra in gutiperu, as a poder rimare innos de libbertade! (G.Piga)◊ no so fizu de sorte ma de una mama in gutiperu ◊ sos ricos ant mantesu in gutiperu sos pastoredhos pòveros ◊ maridu e muzere si fint ghetandhe àteros gutipérios Translations French injure English insult Spanish vituperio Italian vitupèrio German Schmähung.

impropériu , nm Definition cosa chi si narat a s'àteru po dh'ofèndhere Synonyms e antonyms afrenta, afrontu, aggràbiu, aggrau, innóriu, inzenza Etymon itl. Translations French injure English insult Spanish injuria Italian ingiùria, impropèrio German Schimpfwort.

ingiugliàre , vrb: ingiuliare, ingiurzare, ingiurxai, intzugliare, intzuliare, inzulzare, inzurjare, inzurzare Definition nàrrere cosa coment'e giaendho una briga; fintzes pigare a befa, nàrrere cosas chi ofendhent, chi faent crepu, fele, tzacu; pònnere o nàrrere s'ingiúliu a unu coment'e númene a befa (o po àteru) Synonyms e antonyms argumentare / abbenzare, aciociai, ignuliare, ilzenzare, indulzare, intzurtai, isvenzare / allomingiai, aparalumenare, aproegliare, imparanigiai Sentences a Cristos li ant porriu sa cannita ingiugliàndheli "Ecce Homo"◊ m'ingiurgiavat chi avio dolu de su mortore de frade meu ◊ si est arrabbiatu contr'a su babbu intzugliànneli chi no fit gai vetzu e chi potiat travagliare ◊ Mialinu a sos políticos sardos lis intzugliaiat de àere trascuratu sa campagna ◊ mi aiat intzugliatu chi Zacu istaiat chin mecus ca li fachia sos cómpitos 2. sos pitzinnedhos l'inzurjaiant ridendhe e li dispiachiat meta ◊ bi ndh'at chi a sa sotzietate nostra l'inzurzat ◊ totus m'inzulzant sa povertade ◊ mi ant intzugliatu chi so burdu ◊ cussas contularzas sunt intzulienne a totus nenne fàulas! 3. si funt ingiuliaos de pare a pare Translations French reprocher, injurier, insulter English to upbraid, to insult Spanish reprender, insultar Italian rimproverare, ingiuriare, insultare German vorwerfen, beschimpfen.

intzurtài , vrb Definition nàrrere a unu cosa chi faet pigare tzacu, a crepu, chi no est abberu, chi dispraxet meda, ofendhet Synonyms e antonyms ingiugliare / intzidiare, suberiare Sentences no dh'intzurtis, sa pipia, ca si ponit a prangi Translations French insulter English to insult Spanish insultar Italian insultare German beleidigen.

inzènza , nf, nm: inzunza, inzunzu Definition cosa chi si narat a disprétziu, ofendhendho o menguandho su valore de s'àteru; fintzes númene chi si ponet a ingiúliu Synonyms e antonyms afrenta, afrontu, aggràbiu, aggrau, innóriu / agghégiu, incídiu, inzerru, tzítziu / annomíngiu 2. connoschiat sos truvadores a númene, a bortas a inzunzu Etymon srd. Translations French injurie, raillerie, injurieux English insult, abusive, banter Spanish injuria, broma injuriosa Italian ingiùria, mottéggio ingiurióso German Schimpfwort.

iscàranu , nm: iscàrenu, scarnu Definition una bregúngia, una befa manna Synonyms e antonyms allera, arréula, befa, ciacota, cionfra, deleu, dellezu, gutipéria, iséria, mofa, napile, siera Sentences cussu bestire est un'iscàranu Etymon ctl. escarn Translations French honte, affront, injure English humiliation, insult Spanish vergüenza, afrenta Italian scòrno, vitupèrio German Schimpf, Beschimpfung.