befínzu , nm Definition
su befare, su istare leandho a befa
Synonyms e antonyms
befadura,
cionfra
Etymon
srd.
Translations
French
raillerie
English
scoffing
Spanish
mofa
Italian
sbeffeggiaménto
German
Verhöhnung.
búglia , nf: búlia Definition
cosa chi si narat o chi si faet a ccn. po erríere, a giogu; cosas chi narant chentza chi siant berus / min. buglita
Synonyms e antonyms
badalocu,
bischíglia,
brúglia,
ciacota,
ciasca,
cistu,
coglionella,
tzigota
Idioms
csn:
búglia cana, bíschida = brulla manna, mala, giogu de martzocu, ghelea; ómine de búglia = brullanu
Sentences
no mi at a fàghere una búglia de padre chircante, no?! ◊ su molinu betzu no fit ebbia logu de fadiga, ma de rotólliu ue pro búglia innotzente si riiat isetendhe a maghinare ◊ mai si est annuzadu pro sa búglia, isse
Etymon
ctl.
bulla
Translations
French
plaisanterie,
raillerie
English
joke
Spanish
broma
Italian
schérzo,
corbellatura
German
Scherz.
ciònfra , nf Definition
cosa chi si narat po erríere, pigare a befa, brullare fintzes de cosas sérias o nàrrere a errisu cosas chi podent fintzes ofèndhere; unu chi est pigau a befa
Synonyms e antonyms
allera,
arréula,
atrecu,
befa,
befinzu,
bisera,
ciacota,
cianfronella,
deleu,
dellezu,
dríngula,
iscàranu,
iséria,
mofa,
siera
Idioms
csn:
fàghere cionfra = abbefiare; miràresi a bessu de c. = coment'e pro befare
Sentences
eo a cionfra manna e a coglionu penso chi ndhe as a mòrrere de desizu! (A.Dettori)◊ intendhindhe cudhas peràulas, ambos si caglieint a sa muda mirèndhesi a bessu de cionfra
2.
fit unu rassu e tontu e in sa carrela fit sa cionfra de sos pisedhos
Etymon
crsn.
cianfornia
Translations
French
raillerie
English
scoffing
Spanish
mofa,
broma
Italian
sbeffeggiaménto,
gabbo
German
Verhöhnung.
inzènza , nf, nm: inzunza,
inzunzu Definition
cosa chi si narat a disprétziu, ofendhendho o menguandho su valore de s'àteru; fintzes númene chi si ponet a ingiúliu
Synonyms e antonyms
afrenta,
afrontu,
aggràbiu,
aggrau,
innóriu
/
agghégiu,
incídiu,
inzerru,
tzítziu
/
annomíngiu
2.
connoschiat sos truvadores a númene, a bortas a inzunzu
Etymon
srd.
Translations
French
injurie,
raillerie,
injurieux
English
insult,
abusive,
banter
Spanish
injuria,
broma injuriosa
Italian
ingiùria,
mottéggio ingiurióso
German
Schimpfwort.
istichía, istichída , nf: stichida Definition
su istichire; incracada de cosa a punghidura (e fata a punta); briga puru, su nàrrere cosa a iscontróriu
Synonyms e antonyms
afruconada,
istocada
/
liscebbussu
2.
sciadau, una giovunedha boit: gei no boit mancu un'istichida de gortedhu, no! ◊ un'istichida de frucidha de ferru a ibbidhiadura!◊ chi dhu scidiat gopai… bai ca nci dh’iat bogada a istichidas de pei!
Etymon
srd.
Translations
French
estocade,
moquerie,
raillerie
English
stab,
taunt
Spanish
estocada,
indirecta
Italian
stoccata,
rabbuffo
German
Hieb,
Verweis.
lèra , nf: allera,
léria Definition
chistionu chentza imprastu, cosa chi si narat tanti po erríere; cosa chi noghet, ch'istrobbat
Synonyms e antonyms
arréula,
atrecu,
befa,
bisera,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dellezu,
dríngula,
iscàranu,
iséria,
laredha,
mofa,
siera
Idioms
csn:
giúghere a léria = leare a menisprésiu, a befe; èssere cotu a l. = imbriagu pérdiu, a una ciodha; fàgheresi a l. = imbriagàresi, fàgheresi a befe de s'imbriaghera
Sentences
fit cuntentu ca lu picabant a cassa, mancari fachèndheli sas pejus leras ◊ mi faghet dogni befe e dogni lera ◊ sos pòveros no si giughent a léria! ◊ a búfidos che fodhe, zughet sos primones a lera de s'apretu
2.
sas leras sunt bochindhe pisches e aes ◊ pojos e funtanas fint a lera, luados dae sa pesta ◊ ma est una lera, cussu, lah: o si ndi andat o nci dhu bogu!
Surnames and Proverbs
smb:
Lera
Translations
French
papotage,
raillerie
English
chat,
cheat,
fool
Spanish
tontería,
befa
Italian
chiàcchiera sciòcca,
bèffa
German
Schwatz.
mòfa , nf Definition
cosa chi si narat o chi si faet po erríere de s'àteru
Synonyms e antonyms
allera,
arréula,
atrecu,
befa,
bota,
ciacota,
cionfra,
dellezu,
dríngula,
iscàranu,
iséria,
siera
Sentences
cun mofa e cun iscàrniu ◊ subra sas mentes divinas, pro piús brulla, mofa e festa, ponent corona de ispinas ◊ dèu mi fatzu mofa de issa
Surnames and Proverbs
smb:
Moffa
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
tour,
farce,
raillerie,
moquerie
English
mockery
Spanish
mofa
Italian
bèffa,
canzonatura
German
Spötterei,
Fopperei.