afrodhiài, afrodhiàre , vrb Definition
fàere sa cosa chentza atuamentu, chentza tinu, foedhare a s’afaiu, cun pagu cunsideru; su si fichire in dónnia cosa chentza mancu èssere capatzos e chentza dhis interessare, istare criticandho
Synonyms e antonyms
abbodhetai,
aciarollai,
atrodhionai
/
cotulare,
infrichiri,
infruncuai,
intraudhare,
intraudhulare,
intraugliare
/
criticai
Sentences
a afrodhiai e a nai mali de sa genti gei seis capatzas!
2.
chie no at it'e fàghere s'afródhiat sempre in sos fatos de sos àteros (P.Casu)◊ cussa tzia est sèmpere afrodhiendhe e chirchendhe a chie non la chircat
Etymon
srd.
Translations
French
jaser,
jacasser
English
to chat
Spanish
chapucear,
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
argiolàe, argiolài , vrb Definition
istare a chistionu cracu ma cun pagu sustàntzia, alleghetandho, foedhandho tanti po nàrrere calecuna cosa, po su gustu de foedhare
Synonyms e antonyms
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaciarai,
ciaramedhare,
friganzare,
itzarralai,
labredhiare,
paraletare,
prafatai
Etymon
srd.
Translations
French
bavarder
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
chiacchierare
German
plaudern.
badulàre , vrb Definition
abbarrare foedhandho tanti po foedhare, naendho cosas de pagu importu
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
ciaramedhare,
friganzare,
paraletare
Translations
French
bavarder,
babiller
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
càdara , nf: càdera Definition
su istare sèmpere foedhandho o cantandho, a mémula, e fintzes chie dhu faet
Synonyms e antonyms
annériu,
argioleri,
ciaciareri,
foxileri,
nànnara,
paraleta,
paraletadore,
tàcula
/
biatzeria,
càntara,
fanfarronada,
làntara
Sentences
s'intendhent in sas badhes sas toncas mimulosas e ranas totu a càdera acovatzadas in s'oru de su poju (B.Truddaju)◊ ses una càdara! ◊ sa fémina aiat boghe de rana e no la finiat piús cun sas càdaras
Translations
French
bavardage,
impertinence,
fanfaronnade
English
chat
Spanish
charla,
petulancia
Italian
chiàcchiera,
petulanza,
smargiassata
German
Geschwätzigkeit,
Aufdringlichkeit,
Angeberei.
ciaciaràda , nf: ciaciarrada Synonyms e antonyms
argiolada 1,
colessada,
crastulada,
foxilada,
prafatada,
tzarrata
Etymon
srd.
Translations
French
causerie
English
chat
Spanish
charla,
conversación
Italian
chiacchierata
German
Plauderei.
ciaramedhàre , vrb Definition
istare a chistionu ma cun pagu sustàntzia, tanti po foedhare, naendho cosas de pagu importu
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaciaredhare,
friganzare,
paraletare,
tricatare
Sentences
istaiant ciaramedhendhe subra de sos difetos suos prusaprestu che de ndhe ammentare sos valores
Etymon
itl.
ciaramellare
Translations
French
babiller,
bavarder
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
blaterare,
cianciare
German
schwatzen.
cufafaràre , vrb: cunfanfarare Definition
istare a cufàfara
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
ciaramedhare,
friganzare,
paraletare
Etymon
srd.
Translations
French
bavarder
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
lèra , nf: allera,
léria Definition
chistionu chentza imprastu, cosa chi si narat tanti po erríere; cosa chi noghet, ch'istrobbat
Synonyms e antonyms
arréula,
atrecu,
befa,
bisera,
ciacota,
cionfra,
deleu,
dellezu,
dríngula,
iscàranu,
iséria,
laredha,
mofa,
siera
Idioms
csn:
giúghere a léria = leare a menisprésiu, a befe; èssere cotu a l. = imbriagu pérdiu, a una ciodha; fàgheresi a l. = imbriagàresi, fàgheresi a befe de s'imbriaghera
Sentences
fit cuntentu ca lu picabant a cassa, mancari fachèndheli sas pejus leras ◊ mi faghet dogni befe e dogni lera ◊ sos pòveros no si giughent a léria! ◊ a búfidos che fodhe, zughet sos primones a lera de s'apretu
2.
sas leras sunt bochindhe pisches e aes ◊ pojos e funtanas fint a lera, luados dae sa pesta ◊ ma est una lera, cussu, lah: o si ndi andat o nci dhu bogu!
Surnames and Proverbs
smb:
Lera
Translations
French
papotage,
raillerie
English
chat,
cheat,
fool
Spanish
tontería,
befa
Italian
chiàcchiera sciòcca,
bèffa
German
Schwatz.