Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arréula , nf, nm: arréulu, réula* Definition cosa chi si narat o chi si faet po pigare a bregúngia, fàere a befa a unu; genia de orroda cun campanedhas atacadas, de sonare in chida santa / pònniri s'arréulu a unu = pònnere sos frúschios Synonyms e antonyms allera, atrecu, befa, bisera, ciacota, cionfra, deleu, dellezu, dríngula, iscàranu, iséria, mofa, siera, tzàntara Translations French dérision English derision Spanish mofa Italian derisióne German Verspottung.

atrécu , nm: atréculu, atregu Definition cosa chi si narat o chi si faet, a befa, po erríere de ccn.; fintzes iscusa, arreghèscia Synonyms e antonyms allera, arréula, befa, bisera, ciacota, cionfra, deleu, dellezu, dríngula, iscàranu, iséria, mofa, siera Sentences currat chena àere atregu su topu! 2. teracu, tue ses malintragnadu: atréculos, como, ses boghendhe! Translations French moquerie, farce English cheat Spanish mofa Italian bèffa German Spott, Streich.

bèfa , nf: befe Definition cosa chi si narat, o si faet, po erríere de unu, pigare in giru, fintzes a disprétziu Synonyms e antonyms allera, arréula, atrecu, béfula, bisera, ciacota, cionfra, deleu, dellezu, dríngula, iscàranu, iséria, mofa, siera Idioms csn: leare a befe a unu, pònnere in befa a unu; èssiri sa befa de totus = èssere a risu de totugantos; fàgheresi a befe, a una befe = fàgheresi a tretu de fàghere a ríere sa zente, fintzas imbrutàresi; prànghere sa befe = (nau de chini pigat a befa is àterus), fai arriri, torrai a puntu de si ndi befai is àterus, una genia de pratu torrau; èssiri totu befas = befulianu Sentences non mancat s'allirghia e intra óminis e féminas si intzutzullant part'e pari fadendusí befas e brullitas ◊ lu giughent a befe pro sas birgonzas chi faghet ◊ proite est chi ti as fatu de me sa befe? ◊ za si ndhe ant a fàghere de sa befe, chi no semus bonos mancu a nos fàghere su fogu!…◊ cussu est sa befe de totu sa bidha: za si ndhe rient pagu!…◊ mi so fatu a una befe colendhe in su ludrau ◊ is dus fradis funt torraus po si dha fai pagai, a Cucudedhu, sa befa chi dhis iat cuncodrau 2. ma càstia una befa, mi as fatu trobiri s'arregionamentu e immoi no arrenèsciu a ti dhu ispiegai! 3. sa befe chi teniat, pro sos àteros, como che la pranghet: totu sa bidha si ndh'est rindhe, de isse! Surnames and Proverbs prb: chini befas fait, in befas benit ◊ onzi befe si pranghet! Etymon itl. Translations French tour, farce English cheat, joke Spanish befa, mofa, escarnio Italian bèffa German Spott.

befadúra , nf Synonyms e antonyms befatzada, befa Etymon srd. Translations French dérision English derision Spanish mofa, befa, escarnio Italian derisióne German Verspottung.

befínzu , nm Definition su befare, su istare leandho a befa Synonyms e antonyms befadura, cionfra Etymon srd. Translations French raillerie English scoffing Spanish mofa Italian sbeffeggiaménto German Verhöhnung.

ciacòta , nf, nm: ciacotu, giocotu, tzacota Definition grandhe ispàssiu, befa de erríere meda, bregúngia, cosa chi si narat o chi si faet a ccn. po erríere, po dhu ibregungire; papada manna / fàghere a unu a ciacota = pistàrelu faghíndhelu a befe, abbirgonzare Synonyms e antonyms allera, arréula, atrecu, befa, ciasconu, cionfra, deleu, dríngula, iscàranu, iséria, mofa, siera / badalocu, bischíglia, brúglia, ciasca, cistu, inciascu, tzigota / rebbota Sentences de tue si faghent ciacota ◊ oh fiza, cumportada ti ses che alivesa in vista a totu: ti esseras retirada pro no dare unu símile ciacotu! 2. custos giòvanos gighent s'ànima a tzacota e cantant solu candho sunt bufados Etymon spn. chacota Translations French plaisanterie English joke Spanish mofa Italian bèffa, schérzo German Streich, Scherz.

ciascónu , nm Definition su ciasconare Synonyms e antonyms bufonadura, bufonu, ciacota, ciasca, ciaschiamentu, ciasconella, inciascu Sentences totu su chi ti at nadu babbu tou l'as leadu a ciasconu: est tempus chi càmbies! ◊ est passadu su tempus aspru e duru subra de su mundhu pienu de ciasconu ◊ issos ant cumpresu su ciasconu e no ndhe tenent zelosia si ti apo nadu bellu Etymon srd. Translations French dérision, plaisanterie English derision Spanish escarnio, mofa, broma Italian diléggio, derisióne, schérzo German Verspottung.

ciònfra , nf Definition cosa chi si narat po erríere, pigare a befa, brullare fintzes de cosas sérias o nàrrere a errisu cosas chi podent fintzes ofèndhere; unu chi est pigau a befa Synonyms e antonyms allera, arréula, atrecu, befa, befinzu, bisera, ciacota, cianfronella, deleu, dellezu, dríngula, iscàranu, iséria, mofa, siera Idioms csn: fàghere cionfra = abbefiare; miràresi a bessu de c. = coment'e pro befare Sentences eo a cionfra manna e a coglionu penso chi ndhe as a mòrrere de desizu! (A.Dettori)◊ intendhindhe cudhas peràulas, ambos si caglieint a sa muda mirèndhesi a bessu de cionfra 2. fit unu rassu e tontu e in sa carrela fit sa cionfra de sos pisedhos Etymon crsn. cianfornia Translations French raillerie English scoffing Spanish mofa, broma Italian sbeffeggiaménto, gabbo German Verhöhnung.

coglionadúra , nf Synonyms e antonyms coglionada, coglionu / cdh. cugliunatura Translations French connerie English piss-take Spanish mofa Italian coglionatura German Betrug.

cogliónu , nm: collonu, collunu Definition cosa (fàula) chi si narat o chi si faet po pigare in giru, po fàere una brulla, ma fintzes ingannandho s'àteru po su malu / sa die de su collonu = prima die de abrile, candho si narant fàulas a brulla Synonyms e antonyms coglionadura, coglionella / cdh. cugliunu / ingannia, trampa Sentences ti portant a risu e coglionu ◊ no est abberu cussa cosa: ti lu tent àere nadu in collonu 2. mi l'ant fata in collonu a mi fàghere frimmare cudhu pabilu, ca nachi fit una cosa e fit un'àtera, e deo chentza ndhe cumprèndhere! Etymon srd. Translations French plaisanterie, moquerie English mockery Spanish broma, mofa Italian fregatura, burla, schérzo German Betrug, Scherz.

dellézu , nm: dilleju, dillezu, dilléziu Definition cosa chi si faet o si narat po bogare in bregúngia a unu / èssere, istare a dilléziu = istai mali meda de papai o de bistimentu, agiummai a befa, a arrisu de sa genti Synonyms e antonyms allera, arréula, atrecu, befa, bisera, ciacota, cionfra, deleu, dríngula, inzenzu, iscàranu, iséria, mofa, siera Sentences sa crítica l'at fatu a dellezu! ◊ pro vívere a dellezu, innanti morta! ◊ l'ant leadu a inzenzu e dellezu Etymon itl. dileggio Translations French dérision English mockery Spanish escarnio, mofa (f) Italian irrisióne, schérno German Hohn.

mòfa , nf Definition cosa chi si narat o chi si faet po erríere de s'àteru Synonyms e antonyms allera, arréula, atrecu, befa, bota, ciacota, cionfra, dellezu, dríngula, iscàranu, iséria, siera Sentences cun mofa e cun iscàrniu ◊ subra sas mentes divinas, pro piús brulla, mofa e festa, ponent corona de ispinas ◊ dèu mi fatzu mofa de issa Surnames and Proverbs smb: Moffa Etymon ctl., spn. Translations French tour, farce, raillerie, moquerie English mockery Spanish mofa Italian bèffa, canzonatura German Spötterei, Fopperei.

tzàntara , nf: tzàntera Definition bregúngia manna, cosa de ndhe dèpere tènnere bregúngia / fàghere tzàntara = fàere bregúngias Synonyms e antonyms arréula, befa, bilgonza, gutiperu, iscàranu / cdh. ciàntara Sentences mi as giuradu chi mi batias a tzàntera de sa zente, ma ti ses fadhidu! ◊ cussu est sa tzàntara e su risu de su logu ◊ arratza de tzàntara custa de 'Tangentópoli', sos amministradores furendhe! ◊ semus sa tzàntara de sa bidha, petzi che brigare! 2. sa rosa de sa cussorza est diventada pubusa, ponzendhe fatu a unu feminarzu, sa tzàntara! Etymon srd. Translations French risée, moquerie English scorn Spanish escarnio, ludibrio, mofa Italian ludìbrio, càusa di schérno, di derisióne, canzonatura German Spott, Gespött.