Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbacòrra , nf: abbagorra Definition abba de corra: s'abbighedha chi essit de su nasu candho unu est arremadiadu Synonyms e antonyms arrema, abbanasu Sentences lentore, pèrelas, làgrimas de sa note, abbagorra de su chelu (N.Demurtas) Etymon srd. Translations French glaire English drainage from the nose Spanish moquita Italian catarro, scólo nasale German Nasenlaufen.

aggangrenadúra , nf Definition su cangrenare, su mòrrere de sa carre pudrigandho, faendho in matéria; su inteterare chi si faet po su fritu Synonyms e antonyms cangrena / cancaramentu Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French gangrène, rigidité English gangrene, stiffness deriving from an excess of cold Spanish gangrena, entumecimiento Italian cancrèna, rigidità articolare da fréddo German Brand, vor Kälte gestarrte Gelenke.

campitzàre , vrb: campizare, camputzare Definition campare comente male si podet, chentza fortza meda Synonyms e antonyms arramputzare, campugiai, campurigiai Sentences de cudhu mannau chi campizaiat sos mandroníglios no si ndhe agatat zenia! ◊ campizat sa crabita a trazu de su chintorzu ◊ fit zentighedha chi campitzaiat cun pagu e nudha Etymon srd. Translations French vivoter English to live from hand to mouth Spanish ir tirando Italian campicchiare German sich mühselig durchschlagen.

campugiài, campugiàre, campugliàre , vrb: campullare, campuzare Definition campare a sa bona, male comente si podet Synonyms e antonyms balivigare, campitzare, campurigiai Sentences fint baranta cristianos chi campugliaiant cun pagos fiados a s'ispàstinu ◊ triballant ortos, téula e matone e si campullant sa pòvera vida (P.Lavra)◊ issu si dha campugiàt cun d-una parada de birduras chi bendhiat in pratza Etymon srd. Translations French vivoter English to live from hand to mouth Spanish ir tirando Italian campicchiare German sich mühselig durchschlagen.

càntaru , nm Definition vena de abba chi essit in artu e orruet a ispéndhula, in logu de orroca, de costa; cannedha o tubbighedhu de abba in is funtanellas (grifone púbblicu) Synonyms e antonyms spéndula / cona 1, grifone 1 Sentences tres càntaros giughiat sa funtana: como sunt totos tres iscannedhados ◊ s'abba fit falendhe dae sa roca in d-unu cantaredhu ◊ at postu sa broca a prenare suta de su càntaru ◊ sas feras current a su càntaru a si abbare ◊ de càntaros in sas carrelas bi ndh'at caligunu pro bellesa 2. zuchet una boche crara che de abba de càntaru a denote ◊ ballendhe li falaiat su suore a càntaru! Etymon ltn. cantharus Translations French eau de roche English spring of water falling from the top Spanish manantial Italian véna d'àcqua che cade dall'alto German hinunterfallende Wasserader.

casigiólu , nm: casizolu Definition genia de forma de casu piticu (agiummai solu de late bàchinu) chi si faet a bisura de pira trebballandho su casu friscu aintru de s'abba budhia: dhi faent unu nasedhu (o tenàgiu, conca), su tzugu, inue faet a dhi pònnere un'acapióngiu a dh'apicare (e po cussu a logos dhi narant tavedha)/ unu c. = unu pischedhu de casizolu Synonyms e antonyms gruguzone, gurgugiolu, panada 3, perita, piredha / cdh. caxola Sentences issus papànt arrescotu, cagiadu e casigiolu ◊ còmpora duos casizolos ca no che ndhe amus!◊ casigiolu e casu furriadu, su casu béciu cun su casu nou, totu cositas de bonu sabore! Scientific Terminology csu Etymon srd. Translations French "caciocavallo" (fromage de d'Italie du Sud à forme allongée) English strong cheese from southern italy Spanish "caciocavallo", un tipo de queso Italian caciocavallo German geräucherter Hartkäse.

connatzionàle, connatzionali , agt, nm Definition chi o chie est de sa matessi natzione Translations French compatriote English from the same country, compatriot Spanish compatriota Italian connazionale German aus demselben Lande, Landsmann.

dàe , prep: dai, dea 1 Definition foedhu chi si ponet ananti de númenes o pronúmenes prus che àteru inditandho s'idea de istesiare, de fàere diferéntzia (de logu e de tempus), o fintzes po inditare sa càusa / a dae Deus chi… = gràtzias a Deus chi… Synonyms e antonyms de Sentences istesiadebboche dae a mie! ◊ andhadebboche da'inoghe! ◊ dae candho che sezis? ◊ custa est cosa chi si guastat dae oe a cras ◊ da'ite si l'ant leada a si brigare? ◊ dea innoghe che depes istupare! ◊ is margianes nessunu che dhos bogat dea sa tana ◊ seo dea sèmpere amante de sa cultura sarda ◊ calecunu amigu benit dea foras ◊ issu benit dea duas a tres bortas a s'annu ◊ Nighele est grave, est dae mòrrere oe a mòrrere cras! 2. dae pisedhu a pisedha no si ndhe cumprendhet nudha! 3. a dae Deus chi sunt bibos…: no fit istau pejus si aiant àpiu bisonzu de su trapiantu? 4. est mortu dai su dispiaghere Etymon ltn. de ab Translations French de English to, from Spanish de Italian da German von, aus, vor.

de , prep: di Definition medas bortas pronunciada e iscrita chentza sa /d/ (= ’e, cun aféresi de sa /d/), est foedhu chi si ponet innanti de un'àteru (nm., prn., vrb.) po inditare totu impare: a) a chie apartenet o pertocat una cosa; b) s’arraighina, su logu, su tempus a ue apartenet unu o una cosa (ma fintzes in su sensu de bènnere, istesiare, durare), s'argumentu o chistione chi si giughet chistionandho, sa genia de una cosa, su materiale chi faet sa sustàntzia de una cosa; c) sa càusa chi at fatu naschire un'efetu, d) in maneras de nàrrere chi podent inditare fintzes una calidade; e) aina, su chi serbit po fàere calecuna cosa; cun avb. o àteras prep. faet àteros avb. e àteras prep., cun is infinios faet prop. dipendhentes implícitas. A sa campidanesa, si agatat ainnanti foedhos chi cumènciant cun /a/ o cun /o/, a logos dha càmbiant a di: si est fatu di òru, est di aici. Iscriendho cumbenit méngius a dha regularizare chentza elisione (aféresi), si no est po bisóngiu precisu de métrica in poesia, e chentza àteru cambiamentu ca giai si narat in totu su sardu ateretanti bene de Synonyms e antonyms dae Idioms csn: de a mie, de a tie, de a isse, de isse = meu, tou, sou; de pro isse = dae se, desesi; tocai de fusti, tocai de perda = iscúdere a fuste, a pedra; a su de intendher gai… = intendhidhe gai, candu at inténdiu aici…; no de… ma peri, puru, fintzas… = no isceti no…, no solu no… ma fintzas…; unu manígiu meda connotu de totu su sardu est su cuncordu de su prn. "ndhe, ndi" postu innantis (e fintzas apustis!) de nàrrere unu nm. o fintzas verbu, chi po cussu si precisat cun sa forma "de + nm./vrb.": sos preíderos no si ndhe ponent prus de àbbidu ◊ de casu no bi ndh'amus ◊ no ndi bollu, de cussu! ◊ ganas ndi tenis, de andai? Sentences custa est sa domu de fradi miu ◊ fillu de chini ses? ◊ teniat unu personale fatu a manu de Deu ◊ custa est pira de ierru ◊◊ de aundi ses aproviau? ◊ seu de Castedhu ◊ baidindi de s'ananti miu! ◊ dh'at passau de parti a parti ◊ dhu pigu de bàsciu o de pitzus? ◊ est che faladu de sas aeras ◊ pariat benendi de s'inferru ◊ de su cantu est, babbu tou? ◊ drommu de is tres a is cuatru ◊ de candho che sezis, inoghe? ◊ bandu de innòi a ingui ◊ innantis de faedhare, pessa! ◊ est duradu de Pasca a sant'Istèvene ◊ dh'abetaus de oi a cras ◊ s'olia nos at a essire de bàtoro a chimbe maghinadas ◊ de oi bau narendi "Mai prus non si biu" 2. cussos sunt contos de segamigasu ◊ de ite bos interessades, bois? ◊ de chini ses fuedhendi? ◊ Mereu at iscritu poesias de amore e de rebbellia ◊ est un'iscannedhu de férula ◊ cussa cosa dh'apu posta apitzus de sa mesa ◊ chentza de cussu no podimus fàghere nudha ◊ chentza de nudha no ti lasso 3. at batidu una fasche de linna ◊ ita bolis, de custu o de cudhu? ◊ sos líbberos sunt fatos de pabilu ◊ at cotu macarrones de patata ◊ at fatu duos pischedhos de casu ◊ Antoni est un'ómine de cabbale ◊ custa est una mata de olia ◊ est lezindhe a lughe de candhela ◊◊ s'est mascadu de pane, de abba, de sonnu 4. no poto istare de sos dolores ◊ de comente l'at leadu l'at fatu rúere ◊ chi no fut de cuss'ómini mi nd'iant furau totu ◊ inoghe no si che parat de su fritu ◊ est istontonau de su fadiori e de su sonnu ◊ est cassidu de su sidi ◊ Rosa est ancora marària de is ballus ◊ sa campana fit betza de s'impreu 5. tocat de nai ca…◊ bisonzat de andhare ◊ so sanu de pòdere tribagliare ◊ sunt dies bellas de fàghere faina ◊ est unu poeta de ammentare ◊ est ora de andhare ◊ cosa de crere, como, chi una mama mazat una criadura malàida!…◊ custa est cosa de valori ◊ no nc'est nudha de papai? ◊ tenzo sa màchina de cosire ◊ cussos sunt logos de disisperu ◊ cosa de macos, a fàghere gai! ◊ faedha de ómine, como, za che ses mannu! ◊ custa est un'aina de segai ◊ ci dh'as giau peràula de pobidha ti dhu pogno in precetu: leadidha! ◊ est un'ómine de paràgula 6. peri sas ragas, no de sa robba, ti che aiant pinnicau si no fit istau pro mene! ◊ no de ndhe balanzare, de dinari, ma che ndhe ispendhet puru! 7. arguai de tui! ◊ pòberu de mimi chi seu malafortunau! 8. andhat bene de goi ◊ no mi lessis de aici ◊ si est móidu de botu ◊ at postu sos matones de ata ◊ segai a unu de tressu ◊ at fatu de pressi (debressi) 9. ocannu est annada de olia ◊ est annada mala de cariasa ◊ annada bona de trigu ◊ est unu pudhighinu de naschidorzu ◊ dí de basca, de frius, die de bentu, de abba, note de iscuru, de luna, die de sole ◊ isfortunada, mama de dolore! ◊ no tenzo isterzu de late ◊ custu est mastru de ferru, cudhu est mastru de linna Etymon ltn. de Translations French de English of, at, to, from Spanish de Italian di, da German von, aus.

influensciàdu , agt: infruensciadu Definition chi portat s'arremadiu Sentences fit influensciadu e s'intendhiat male Translations French grippé English suffering from influenza Spanish con gripe Italian influenzato German an Grippe leidend.

irgrustiàre , vrb Definition istesiare de su grústiu (chedha) una parte de is pegos Synonyms e antonyms iscamedhare, iscedhai, iscrobare, istagiai, istellare, istropedhare, strumai 1 Etymon srd. Translations French faire sortir du troupeau English to take from the flock Spanish descarriar, retazar Italian sbrancare German aus der Herde absondern.

irregràre , vrb: irrejare Definition bogare su mele, is regras o brescas de su casidhu Etymon srd. Translations French extraire les rayons de miel English to extract the honey from (the combs) Spanish castrar Italian estrarre i favi German Honig schleudern.

isabiàre , vrb: isapiare Definition bogare su pigione de s'abe, fàere fuire o istesiare s'abe po bogare su mele; essire a giru Synonyms e antonyms ischissurai / irmelare Sentences sos mògios sunt prontos e como est ora de isabiare ◊ at isapiau una dechina de mojos e at fatu deche pedhes 2. tue as solu isapiatu sas averes chi ant prenatu sos anticos de s'eréntzia! (G.Farris) 3. isàpiant sos alligros zovanedhos che unu bolu de mariposas (G.Brocca) Etymon srd. Translations French démieller English to extract the honey from Spanish desmelar Italian smielare German auspressen.

isantalàdu, isantalàu, isantelàu , agt Definition nau de ccn., chi abarrat prantau acoment'e atontau, chentza cumprèndhere, abbabbalucau, coment'e pentzandho in àteru, coment'e chi no dhue siat Synonyms e antonyms ammammalucadu, atambainadu, atolondrau, sculubiau Sentences ite ses fachendhe gai isantalau o timendhe ses? ◊ padentes e tupas mi parent pupas isantaladas chene alenu ◊ chene chinnire ocru, fit isantalau pompiandhe sa fotografia de sa muzere in sa tumba ◊ fit abbarrau isantalau, abbenenau che gatu agreste ◊ isse pariat isantaladu, nachi fit atuendhe ma non ischiat mancu inue ciughiat sos pes! Etymon srd. Translations French raide et droit comme un piquet, étourdi, absent English stiff, dazed, away from Spanish encandilado Italian impalato, stordito, assènte German kerzengerade, betäubt, zerstreut.

ispagiàre, ispagliài , vrb: ispazare, ispaxae, spalgiai Definition bogare sa pàgia, chèrrere sa pàgia de mesu de su laore po dhu chistire límpiu; nau de ccn. su si giare a bíere prus de su chi est, unu, fàere braga, fàere su pageri Synonyms e antonyms abentuai, irghinitiare, spalligai / abantai, bragai, ispallerai, pazesare Sentences si che ispazat s'arzola iss'etotu: no cheret azudu ◊ a dedie fimus ispazendhe, a denote carruzendhe ◊ su laore in s'argiola ispagiavas si fut bentu in favore 2. tandho, ca as oliàriu, ite ispazas si de su chi produit no ndh'assazas? ◊ sunt ispazendhe pro sos milliardos chi nachi tenent ◊ sos catziadores ispazant narandhe chi cun issos cunillos e sirvones ant pacu vida Etymon srd. Translations French dépailler English to separate wheat from straw, to show off Spanish aventar, jactarse Italian spagliare, brezzare German das Stroh entfernen von.

mediàgu , nm: ammeriagu, meliagru, meraju, mereacru, meriacru, meriaghe, meriagru, meriagu, meriaju, meriarzu, meriaxu, miliacru, miriàciu, miriacru, miriagu, moliagru Definition s'umbra de mesudie, logu e umbra (mescamente de matas mannas) inue su bestiàmene passat is oras de sole prus forte, in istade / fàghere meriaghe = meriare in s'umbra Synonyms e antonyms camadroxu, meriadórgiu, umbraghe Sentences sos masones sunt acuilados in su meraju ◊ sa domo fit unu meraju finas a sero ◊ a oras de sole forte, in istiu, su bestiàmine istat in su meliagru ◊ custos sunt masones fatendhe meriaghe ◊ saludi e bacas in su meriagu, e trigu meda, ma dinai pagu!(A.Mandis)◊ nonnu naraiat "moliagru" e no "meliagru" Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French ombrage English nook where the flock tooks shelter from the sun Spanish sesteadero Italian sito ombróso dóve si ripara il grégge dal sóle German Ort im Schatten, wo die Schafe Mittagsruhe halten.

panevrèsa , nm Definition pane carasau, pan'e cici, genia de pane finedhedhu, longu o tundhu (fintzes addopiau), fresau e assau, tzacarrosu (si no est isciustu) Scientific Terminology mng Etymon srd. Translations French pain typique de la Sardaigne très mince biscuité English typical bread from sardinia Spanish pan típico de Cerdeña Italian pane tìpico sardo a sfòglia sottilissima biscottata German eine Art sardischen Brotes.

passamànu , nm: prassamanu Definition su aporrire una cosa s'unu a s'àteru, prus che àteru trebballandho; linna o ferru a ue faet a si poderare cun sa manu, passandho in logu de iscala o àteru; genia de orrolu o avoreta Synonyms e antonyms linghiera Etymon spn. pasamano Translations French chaîne English passing from hand to hand Spanish en cadena, pasamanos Italian passamano German Kette, Handlauf.

stalladúra , nf: staxadura Definition su istagiare unu pegus, su che dhu istesiare de sa chedha, su separare duas chedhas de bestiàmene innanti betadas a unu (che in is cumones); fintzes cosa chi si ponet in mesu coment'e tramesu Synonyms e antonyms stallamentu, stallu 1 2. una stalladura de linna separàt is duus bixinaus Etymon srd. Translations French sortie du troupeau English separation from the flock Spanish el descarriar Italian sbrancaménto German Absonderung aus der Herde.