Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acatósu , agt Definition chi faet bonu acatu Synonyms e antonyms acasazajolu Sentences comenti est intrada si nd'est pesau acatosu e dh'at saludada ◊ pagu acatosas is amigas de fradi miu!… Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French sensible English sensitive Spanish cordial Italian sensìbile, cordiale German gastfreundlich.

corimòdhe , agt Definition nau de gente, cumpassivu, chi est de coro modhe, chi sentit cordozu, chi tenet làstima de s'àteru Synonyms e antonyms cordozosu, cumpassivu | ctr. coritostu Sentences tzia Maria, sa corimodhe, pranghiat po dónnia cosighedha Etymon srd. Translations French bienveillant, sensible English sensitive Spanish benigno, sensible Italian benigno, sensìbile German gütig, empfindlich.

delicàdu , agt: delicau, dibicau, dilicadu, dilicau Definition nau de cosa fine, chi bàliat pagu, chi est de pagu agguantu, chi est fàcile meda a si segare, a si guastare, a fàere dannu; nau de unu o de una manera de fàere, chi giaet atentu a no ofèndhere, a usare arrespetu, a no fàere male Synonyms e antonyms dílicu / cdh. dilicatu | ctr. folte, grussu / grosseri Idioms csn: delicau che turudha móssia (nadu a befe) = chi no bollit èssiri tocau po nudha, delicau a tropu; delicau che mardi iscorrovendu mamaderras = chentza grabbu perunu; dilicau che su càlixi = díligu meda, suzetu a si segare Sentences s'arti de su braberi est dibicada ◊ mabagràbiu, dibicau che turudha ses! ◊ isterzu de bidru fine si leat abbellu ca est delicadu e si podet segare 2. delicau, su mússiu… in dus mússius si dh'at papada cudha mela! ◊ za est delicada… no faghet a li nàrrere nudha chi si la leat deretu! Etymon ltn. delicatus Translations French délicat, sensible English delicate, sensitive Spanish delicado, sensible Italian delicato, sensíbile German zart.

dílicu , agt: díligu, dírigu Definition chi no bàliat ifortzu, cropu, orruta o àteru chi podet nòghere; nau de un’arremu de sa carena, chi dolet meda po pagu chi si dhi fatzat male o chi si tochet; nau de unu, chi si dha leat luego, chi est malu a cuntentare, chi si ofendhet, chi est contràriu a su male mancari siat de pagu contu o chi cunsiderat sa gente o is cosas cun arrespetu mannu Synonyms e antonyms delicadu, finigosu, iltrízile, indílicu, istincu, marriu, menosu, scarritzinu, schirriolu, stinghiritzu Idioms csn: fémina díliga = chi bi daet tentu meda a s'unore; èssere díligu che bua mala = chi no fait a dhu tocai ca si dha pigat luegus; èssere de manu díliga = chi faghet sas fainas o tocat sa cosa cun atentzione manna, cun dilighia e grabbu Sentences s'ogru est cosa díliga meda ◊ custu no est ne sucu e ne minestra cun late pro istògomos díligos ◊ dílica perla mia, coro, pitzinnu bellu! ◊ no brulles cun su fígadu ca est cosa díliga! ◊ cussa zughet sa carrajone díliga 2. est díligu, cussu: arguai a tocare nudha a neune! ◊ no lu tzírighes, cussu: est díligu che bua mala! 3. si no mi aggantzas a díligu a díligu dae me no ndhe bogas meda lúcuru Surnames and Proverbs smb: Diligu Etymon ltn. delicatus Translations French délicat, scrupuleux English delicate, scrupolous, sensitive Spanish delicado Italian delicato, fràgile, sensìbile, scrupolóso German zart, sensibel, empfindlich, sorgfältig.

friarósu , agt: fridarosu, fridorosu, fridurosu, frigorosu, friorosu, fritarosu, fritorosu, fritulosu, friturosu Definition chi sufrit meda su fritu; chi faet fritu meda, o dhue at fritu meda Synonyms e antonyms firtorosu, fritulàntzigu, titirigosu, tudhosu / fridu | ctr. caente Sentences ma ses friturosu, mih: tenes fritu fintzas candho sos àteros ant calura! 2. est faladu su nie in s'ierru fritorosu ◊ s’annu passau est istétiu un’ierru fridarosu ◊ no timiat sos manzanos friturosos ◊ me is dis friarosas si firmat acanta de sa forredha ◊ s'istait mali in custa coxinedha fridarosa Etymon srd. Translations French frileux English sensitive to cold Spanish friolero Italian freddolóso German verfroren.

indilighídu , pps, agt Definition de indilighire; chi dolet, chi no faet a dhu tocare ca dolet / piae indilighida = chi dolet meda Synonyms e antonyms dílicu / addoliadu, addolidu, addolimadu, addoloridu Translations French endolori English numbed, very sensitive Spanish dolorido, muy sensible Italian indolenzito, mólto sensìbile German eingeschlafen, sehr empfindlich.

iscusósu , agt Definition chi est débbile, chi s'immalàidat cun facilidade po dónnia iscusa; nau fintzes po sa manera de fàere Synonyms e antonyms ciacosu, delicadu, tunconidu / dílicu, menosu Sentences babbu est istadu sempre iscusosu: tota sa vida de un'afrenta a s'àtera, totu sos males los at isse Etymon srd. Translations French sensible English sensitive Spanish sensible, débil Italian sensìbile German empfindlich.

titirigósu , agt Definition chi est ateterau de su fritu, chi sufrit su fritu; si narat de custu puru, chi est forte de fàere ateterare Synonyms e antonyms fridorosu, fritulàntzigu, titicu | ctr. imbaschidu Etymon srd. Translations French frileux English sensitive to cold Spanish friolero Italian freddolóso German gegen Kälte empfindlich.