Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acupài , vrb: cupai* Definition fàere o ammesturare is cartas e ispartzire su matzu in duos o prus muntonedhos Synonyms e antonyms ilgupare, smatzai 1 Translations French couper un jeu de cartes English to halve Spanish barajar, cortar Italian smezzare le carte German abheben (Kartenspiel).

aferritài , vrb Definition segare orrobba o paperi a ferros; in cobertantza, nàrrere male de s'àteru Synonyms e antonyms afolfigare, aforticare 1, slinguai Etymon srd. Translations French coupailler, médire English to cut into small pieces, to speak badly Spanish tijeretear, cortar, hablar mal, criticar Italian sforbiciare, tagliuzzare, sparlare German zerschneiden, schlecht reden.

afitài , vrb: afitare 1, fitare Definition segare o fàere a fitas, segare a bículos piticos Synonyms e antonyms ifitare / amminudai, irminujare Sentences si afitat su civraxu, ca est pane russu ◊ dhi ant afitau su didu suisui ◊ at afitadu unu bellu giobu de sartitza ◊ est afitenne sartitzu a lepa Etymon itl. Translations French découper English to slice Spanish cortar en lonchasrebanadastajadasrodajas Italian affettare German in Scheiben schneiden.

apetzài, apetzàre , vrb Definition segare a orrugos, pruschetotu foedhandho de linna; foedhandho de gente, iscabbúllere ccn. cosa, arrennèscere a ndhe bogare calecuna cosa, a cumbínchere s’àteru; si narat fintzes in su sensu de ischire o de cumprèndhere Synonyms e antonyms arrogai, chimentare, ispetzare, segai Sentences seco sas cambas sicas de s'éliche, las apetzo e mi las gàrrigo ◊ si as idea de bi apetzare linna, in s'àlvure mia, cheret chi isetes! ◊ ti giamo pro mi apetzare un'àrbure a su fogu ◊ candu apetzas sa linna beni po ti abasiai 2. no lu chirches prus, a isse, tantu no ndhe apetzas nudha ◊ e bae e apetzabbei in cosas gai mannas, tue!… Translations French tronçonner English to piece together Spanish cortar madera Italian appezzare German in Stücke zerscheiden.

arrafilài , vrb: arrefilai, arrefilare, rafilai Definition segare a filu, fàere a paris is oros de una cosa; iscúdere una cosa a cambarinu (coment’e cambu de linna)/ segure de arrefilare = aina prus addata a iscorzolare sos puntedhos de castanza Synonyms e antonyms apalisare / arremilai Etymon itl. Translations French rogner English to sharpen Spanish igualar, cortar al hilo Italian raffilare, rifilare German beschneiden, gleichmachen.

frullanàre , vrb Definition messare fenu a frullana Synonyms e antonyms farciae Etymon srd. Translations French faucher le foin English to scythe Spanish segar, cortar el heno Italian falciare il fièno German heuen.

idalài, idalàri , vrb: irdalai, isdalare, sdalai Definition segare o ispuntare s’ala, is alas, fèrrere a s’ala; nau de gente, immarrire meda, pònnere o tènnere unu dolore chi no lassat camminare o trebballare Synonyms e antonyms iderrigari, isalare 2. s'àbbile fit débbile e totu isdalada ◊ soi totu irdalada, soi morendumí! Etymon srd. Translations French rogner les ailes English to clip (wings) Spanish cortar las alas Italian tarpare le ali German beschneiden.

ifundhàre , vrb: ilfunnare, irfundhare, isfundai, isfundhare, sfundai Definition segare, bogare o abbasciare su fundhu de unu trastu; segare matas de fundhu (cantu prus in bàsciu, fintzes a paris de terra), bogare de arraighinas Synonyms e antonyms issundhare, sciundorai Sentences no poto pònnere passu chi no s'isfundhat su terrinu in pes ◊ si ti seis in sa cradea su pesu tou l'irfundhat ◊ si li lompet a faladas de pè l'irfundhat su paneri! 2. élighes, chercos, totu ant isfundhadu: su monte chei su campu est resultadu (B.R.Carbone)◊ sa binza betza isfundhandhela! ◊ sas arvuritas si ndhe isfundhant dai s'arzola e si che achedhant in sulcos ◊ su bentu paret chi ndhe isfundhet sos chercos ◊ custa figu si no dat frutu ifundhandhela! Etymon srd. Translations French défoncer English to break the bottom of, to mow Spanish desfondar, cortar a ras del suelo Italian sfondare, tagliare raso tèrra German den Boden ausschlagen.

ilmutzàre , vrb: immutzare, irmutzare, ismutzare Definition fàere mutzu (nau in su sensu de sa longària), segare a paris Synonyms e antonyms murtzinare, mutzare, secare, truncai Etymon srd. Translations French couper English to cut off Spanish cortar Italian mozzare German abschneiden.

isalàre , vrb Definition segare o ispuntare is alas, fèrrere a s'ala; foedhandho de matas o de cresuras, segare de is partes de fora Synonyms e antonyms idalai | ctr. indalire / iscirrare 2. soe che puzone isaladu ◊ cussu puzone no leat bolu ca est isaladu Etymon srd. Translations French rogner les ailes English to clip Spanish cortar las alas Italian tarpare le ali German beschneiden.

ischeàre , vrb: ischejare, ischiare 1 Definition pigare e bogare de sa chea, o fintzes fàere su fossu coment'e a iscartadura po ndhe bogare una mata de fundhu; fàere coment'e unu fossu segandho a tundhu (de s'orrobba, de sa pasta téndhia o àteru) coment'e intrandhoche a mesu e torrandho a s'oru po dhi giare una forma, coment'e a cuidu, a curva (es. po fàere s'inghíriu de su tzugu, de su codhu, in bestimentu: is malloredhos – macarrones tundhos – s'ischeant a istrecadura cun su pódhighe mannu)/ i. un'imbreaghera = scexiai Synonyms e antonyms incheare, ischifire, scotai Sentences s'ischeat su carbone ◊ si li est alluta sa piatza belle e pronta a ischejare ◊ est andhau a ischejare sa chisina, in sa piatza brusiada 2. su tretu de su suircu e de su trugu s'ischeat, in sa robba, pro chi su traste potat rúere menzus ◊ su piu cheret ischeadu a rodilla pro lu fàghere a bicos ◊ amus fatu macarrones tundhos ischeados a manu ◊ pisedhos, deo los ischio, sos macarrones, e bois los abberides e los cumponides chi no essat s'unu dae s'àteru! ◊ sos macarrones tundhos s'ischeant cun sa mata de su pódhighe mannu Etymon srd. Translations French creuser, donner une forme English to hollow out, to shape Spanish ahuecar, cortar dando una forma Italian incavare, sagomare German aushöhlen, modellieren.

istizàre , vrb Definition bogare, segare o fàere calecuna cosa a tirighedhas fines, istacare is silibbas de sa conca de s'àgiu; fintzes arrasigare, istidhigare Synonyms e antonyms afitai 2. fit istizendhe su fundhu brujadu de su labiolu cun d-una moneda Etymon srd. Translations French réduire en tranches minces English to cut in slight slices Spanish cortar en tajadas finas Italian ridurre in fétte sottili German in Scheiben schneiden.

murtzinàre , vrb: mutzinare Definition immuciurrare, segare a mutzu, a paris, fàere prus curtza una cosa longa segandhochendhe una parte solu Synonyms e antonyms ilmutzare, mutzare, remuzare 1, secare, spiciai, truncai Sentences sa urvajola manichicurtza nche li aiat mutzinatu sa conca ◊ sa Sardigna at bisonzu de libbertade: sas tropeas a mossu mutzinade! Etymon srd. Translations French couper, raccourcir, découper English to cut off (again) Spanish cortar, recortar Italian mozzare, accorciare, ritagliare German abschneiden, kürzen, ausschneiden.

oridúra , nf Definition su orire, su segare sa pasta de su cumossu faendho su pane, cumenciare su pane Synonyms e antonyms abbessiada | ctr. finidura Etymon srd. Translations French ébauchage, ébauche English sketch Spanish el cortar un trozo de masa del amasijo para hacer el pan Italian abbozzatura, abbòzzo German Entwurf.

oríre , vrb Definition fàere is oros; segare de su cumossu is panes a tèndhere, sestare su pane, cumenciare a dhu fàere Synonyms e antonyms orivetai, orizare, orulare 1 / abbessiare | ctr. isorulare 3. sos isterzos no cherent oridos ca che ndhe ruet a terra betendhe Etymon srd. Translations French ébaucher du pain English to sketch the bread Spanish orillar, cortar un trozo de masa del amasijo para hacer el pan Italian abbozzare il pane German mit der Brotvorbereitung beginnen.