Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbucài , vrb: abbucare, abbuchiare 1 Definition pònnere istrègios cun sa buca a cara a fundhu, conca a bàsciu, afacaos, o a buca apare (ma fintzes betare cosa a covecadura a un'istrégiu); serrare calecuna cosa, mancari no deunudotu; nàrrere cosa a unu coment’e po dhi tupare sa buca, in su sensu de dhu currègere, de dhi foedhare male, de dhu fàere citire Synonyms e antonyms abbucaciai, abbufiare, currèzere, irmurrare, iscontroriare / serrai / covecare, inconchinare, rebbucai Idioms csn: abbucai sa porta = tambàrela unu pagu; abbucare un'àidu, un'abbertura = tupai, serraidhus; abbucai su lentzoru = furriàrendhe unu pagu a subra de s'àtera cuguzura, in conca de letu; abbucaisí = rúere a buca a terra, nadu prus che àteru de isterzu; abbucai su sèmini = carrarzare su sèmene betadu in sa terra arada Sentences nau ca mi nci abbucu a mari chi m'intendu nai "presoni"! ◊ prima ndi est ampuau e apustis si nci est abbucau a iscabiossu ◊ abbuca totu a su cadhaxu! ◊ dèu dep'iap'ai tocau calancunu mucioni e sa pingiada de su trébini si ndi fut abbucada a terra 2. in su cunzadu bi at àidos de abbucare, no b'intret bestiàmine ◊ abbuchedhu bene cuss'àidu, ca sas albeghes podent repítere! 3. su babbu fiat murrungendi e abbuchendi su fillu ◊ su coronellu si ndh'est fichidu e cun boghe alterada l'at abbucadu ◊ dego no ndhe aio cosas de mi nàrrere tue, e mancu commo as de mi abbucare! ◊ si istat bona dh'aiat abbucada canno dh'at intesa faedhanne male! ◊ sa sorre si est posta a fàere sa maca e su frade dh’at abbuchiada Etymon srd. Translations French tancer, rabrouer English to reproach Spanish colmar, caerse de cabeza, reprochar Italian abboccare, cadére a tèsta in giù, rimbrottare German umkippen, mit dem Munde fassen, anlehnen, ausschimpfen.

abburruntàre , vrb Definition nàrrere cosa a unu coment'e brigandhodhu Synonyms e antonyms abbucaciai, afachilare, afrontai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare, rumbicare Translations French reprocher English to upbraid Spanish reprochar Italian rimproverare German vorwerfen.

briàre , vrb: brigai, brigare Definition giare unu certu, una briga, nàrrere cosa a unu, pigare a ccn. a tzérrios o cun arrennegu; nàrrere foedhos malos s'unu a s'àteru, tènnere murrúngiu mannu, a boghes e a gherra puru Synonyms e antonyms abbetiae, aciociai, brigociae, certai, ghirtare, irvapiare, iscancamurrare, pabarotare, trilliare Sentences fiant brighendi prima de cummentzai sa riunioni ◊ a briare chin tecus no bi at gustu ◊ cun sos cumpanzos tuos no ti brighes! ◊ sa mama l'at brigadu, a su pitzinnu, ca fit ora meda in ziru ◊ ci babbu e mama mi brigant tegno passiéncia ◊ aiat brigau s'amigu ca dh'aiat lassau solu ◊ murrunzade ma no bos brighedas!◊ brigadas apare si seis cun sa bighina, chi no dha bio prus in domo tua? 2. dae candho ant brigadu no sunt prus, cussas famíllias, e mancu si faedhant ◊ abbàssiami sas boghes, chi parimus brighendhe! Surnames and Proverbs prb: si unu no cheret duos no brigant Etymon itl. brigare Translations French réprimander, tancer, rabrouer, se disputer, se quereller English to dispute Spanish reprochar, echar la bronca, pelear Italian redarguire, rimbrottare, bisticciare, diverbiare, litigare German ausschelten, streiten.

chelcíre , vrb: chicire, chilcire, chiscire, chitzire Definition betare calecuna boghe, nàrrere cosa a su piciochedhu, a un'animale, po dh'asseliare, fàere torrare agoa, po che dhu bogare; fàere asseliare, fintzes apartare, arregòllere a una parte Synonyms e antonyms abboluire, abbruncai, assebiai, caciare, crischiare, irmurrare, irruncare, ispochiare, sbruncai / cuai, frànghere | ctr. aggussire, audire, auntzare, incidai, inciulai Sentences duas pisedhutzas fint pranghendhe ma neunu las at chitzidas: las ant lassadas prànghere ◊ ischiat chiscire sos canes sentza los tocare ◊ tandho no ti apo a chicire e atzetas sedha e bríglia?! ◊ apo chiscidu su gatu ca fit in chirca de tènnere unu puzonedhu ◊ su pisedhu, candho faghet tropu botu, cheret chitzidu 2. cussa ispranzada de pane at chicidu su bentu 3. sos voes chitziant deretos a manu giusta o a manca, arreghiant o torraiant a annare a secunna de su frúschiu chi intenniant 4. candho su massaju adiat finitu de arare chitziat sas petras dae mesu de sa tanca ◊ chitzitiche dae cue!◊ faemi sa caridade de mi chitzire innoghe, ca seo perseghiu!◊ tocat a chitzire su bestiàmene po no che dhu furare is ladros o is martzanes (E.Madeddu) Etymon srd. Translations French rabattre, faire taire qqn English to retort, to silence s.o Spanish reprochar, acallar Italian rintuzzare, far tacére German zurückschlagen, zum Schweigen bringen.

giuilàre , vrb: giulare, giuliare, giuriare, giuvilare, zubilare Definition betare tzérrios (po dolore, cricandho a ccn.), pigare a boghes po briga; tzerriare po fàere bènnere Synonyms e antonyms abbochinare, atzerriai, iscramare, iscramorare / ciamare, lamai, muntire Sentences a nois nos giúriat sèmpere ◊ ant sighidu a giulare a boghes mannas ◊ giuilesit, siscura, primma de ispirare ◊ la chirco, la giúilo e no l'agato ◊ a boghes l'apo giuiladu 2. lu giuilesint e recuieit luego ◊ no ti apo giuliadu pro nudha: est ca so gherrendhe cun sa morte! ◊ est giuilendhe a sa morte: Beni, acàbbami de bochire! Etymon ltn. iubilare Translations French crier, appeler, gronder English to shout, to call, to scold Spanish gritar, llamar, reprochar Italian gridare, chiamare, sgridare German schreien, rufen, schimpfen.

ifachilàre , vrb: ifachilliare Definition betare in cara, nàrrere in cara a unu su male chi at fatu coment’e brigandhodhu e faendhodhu a bregúngia, lígere sa vida, bogare in bregúngia a ccn. Synonyms e antonyms abbirgonzire, afachilare, refaciai Sentences su maridu a boches artas candho ghirabat l'ifachilliabat totu su chi fachiat, ca nanchi fit male fatu ◊ criticabant e ifachilliabant sa miséria a chie la zuchiat pitzicada a costas Etymon srd. Translations French reprocher, jeter à la figure English to fling in s.o's face (stg) Spanish reprochar Italian rinfacciare German vorhalten.

impoberàre 1 , vrb: improverare Definition brigare, nàrrere cosa a unu brigandhodhu, betandhosidhu coment'e male fatu, a curpa, betare in fatze Synonyms e antonyms atzuridare, ingiugliare, trilliare / refaciai Sentences no aiat istentadu a l'impoberare chi issa no aiat nudha, etzetu sa bonidade de su coro ◊ e t’impròverant puru chi peoras ca muda ses e frimma e no mezoras! Translations French reprocher, gronder English to upbraid Spanish reprochar Italian rimproverare German Vorwürfe machen.

irbrunchiàre , vrb: isvrunciare, ivrunciare Definition iscúdere; segare s'atza a unu, nàrrere cosa a briga, in contràriu, fintzes po giare imparu Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustai, passillai / certai, irmurrare, irvapiare 2. si los isvrúncias, luego si annuzant Etymon srd. Translations French tancer English to scold Spanish reprochar Italian rimbrottare German ausschelten.

irmurràre , vrb: irmurriare, ismurrai, ismurriare, smurrai Definition pigare a cropos a murros; segare s'atza a unu, iscontroriare forte, giare una briga, segare s'atrivimentu; pirmare, fàere murros grussos Synonyms e antonyms abboluire, abbruncai, abbufiare, aciociai, chelcire, irmustatzare, irvapiare, iscancamurrare, istestulare, scontrariai, stronciai / ammurredhare, ammurrionai, annicare, pirmare | ctr. audire Etymon srd. Translations French réprimer, tancer, rabrouer English to repress, to reproach Spanish reprimir, reprochar Italian reprìmere, rimbrottare German unterdrücken, ausschelten.

iscamurriàre , vrb Definition giare una briga Synonyms e antonyms afrontai, agiostrare, atzuridare, cadojare, rumbicare, istidingiai Etymon srd. Translations French réprimander English to reprimand Spanish reprochar Italian rampognare German Vorwürfe machen.

ispochiàre , vrb: ispolchiare, isporchiare, isprochiare Definition betare un’ispórchiu, nàrrere cosa a unu po iscontróriu (pruschetotu a is pipios), pagos foedhos coment'e a briga, ccn. tzérriu, ammeletzandho fintzes ccn. cropu Synonyms e antonyms abbucai, certai, chelcire, irmurrare, irvapiare | ctr. audire Sentences su babbu fit chirchendhe de si ndhe pesare, ma sa fiza l'ispochiesit nendhe chi no fit ora ◊ su pisedhu cheret isporchiadu candho est faghindhe cosas chi no andhant bene ◊ aite l'ispórchias e no andhas a zogare cun isse?! 2. a cudhos ómines che los at bogados dae su cunzadu che duas criaduras isporchiadas, chin sa cara in terra! Etymon srd. Translations French tancer English to rebuke Spanish recriminar, reprochar Italian rimbrottare German ausschelten.

refaciài, refaciàre , vrb: arrefaciare, refatzare, rifatzare, rinfaciai, rinfaciare Definition nàrrere in cara a unu su male chi at fatu, betare in face una cosa a unu coment'e brigandhodhu, giaendhodhi curpas Synonyms e antonyms acarai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare, rumbicare, sfacidhai, sfacidhiri Sentences zughiat un'incristada coment'e unu chi teniat cosa meda de li rifatzare ◊ semus fradile e sorrastra: pro chi sies póveru, si cojuamus, a su nessi no amus de nos rifaciare sas ratzas Translations French reprocher, jeter à la figure (fam.) English to throwin s.o.'s face (sthg.) Spanish reprochar, echar en cara Italian rinfacciare German vorhalten.

rumbicàre , vrb Definition arrespòndhere, in su chistionu, a su chi narat unu, ma mescamente refatzare calecuna cosa, arregodare a unu coment'e a briga, a impróveru (ca no ndhe at fatu contu), su bene chi dhi ant fatu Synonyms e antonyms afrontai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare Sentences s'àteru in lestresa rumbichesit a totu su chi s'ómine li nesit Etymon itl. rimbeccare Translations French jeter à la figure (fam.) English to fling in s.o. face Spanish reprochar, echar en cara Italian rinfacciare German vorhalten.

sfacidhài , vrb: isfatzidhare* Definition ghetai in faci, nàrrere in cara a unu su male chi at fatu coment'e brigandhodhu Synonyms e antonyms acarai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare, rumbicare, sfacidhiri Etymon srd. Translations French reprocher English to fling in s.o.'s face Spanish reprochar Italian rinfacciare German vorhalten.

trilliàre , vrb Definition giare una briga, pigare a tzérrios Synonyms e antonyms briare, certai, stronciai Sentences prestu, recui a sa faina, imbainajola: già torrat mamma tua a ti trilliare bene! Etymon srd. Translations French reprocher, réprimander sévèrement English to scold Spanish reprochar, echar una bronca Italian rimproverare, sgridare aspraménte German schelten.