aciótu , nm: atzotu Definition
aina po iscúdere fata totu a tiras longas de corria, ma prus che àteru su cropu de s'aciota, su aciotare; a logos, atzotu est sa candhelita de s'abrutzu e fintzes de su chibudhone; in cobertantza, sa briga o sa pena chi si giaet a unu / a. de pedhi, de cagnu, po cuadhus
Synonyms e antonyms
aciota
/
aciotada
/
aciociada
Sentences
cudha fémina cristiana dh'ant cundennada a is aciotus ◊ ndi essit de s'inserru e no timit aciotu ◊ chi ti cassant, a tui, un'aciotu no ti at a mancai!
2.
atzotu lu narant a sa canna noa e modhe de s'almutzu ◊ su chibudhu mascru poltat s'atzotu
Etymon
spn.
azote
Translations
French
reproche,
punition
English
reproach,
punishment
Spanish
azote,
castigo
Italian
rimpròvero,
castigo
German
Vorwurf,
Strafe.
caltígu , nm: casticu,
castigu Definition
pena chi si patit po su male fatu; unu chi giaet ite de sufrire a s'àteru, o chi no est àbbile e no ndhe balet e po cussu est prus de ifadu chi no àteru / èssere a castigu = a penitéssia, a intzegu, de o pro patire, o fintzas a meda, a fuliadura
Synonyms e antonyms
penitéssia
/
casticatu
| ctr.
prémiu
Sentences
pro casticu l'at lassau campàndhesi comente podiat ◊ su castigu prus mannu est ca tue no ti seras de sos pecos tuos
2.
intendiat acostendisí su passu arrabiau e su súlidu grussu de cussus dus castigus de bandius chi fiant sighendidhu
3.
a ite bi ses, in cue a castigu?! ◊ sa musca bi est a castigu ◊ a tie ti tenzo a castigu!
4.
bi fit sa zente a castigu ◊ ocannu bi est su péssighe a castigu, in s'ortu
Etymon
srd.
Translations
French
punition
English
punishment
Spanish
castigo
Italian
castigo
German
Strafe.
castigaméntu , nm Definition
su castigare
Synonyms e antonyms
caltigu
Etymon
srd.
Translations
French
punition
English
punishment
Spanish
castigo
Italian
punizióne
German
Strafe.
cundènna , nf Definition
su cundennare, sa pena chi si betat a iscontare o cosa a pagare po calecuna farta; cosa peleosa tropu, chi dhue at solu pérdua o chi tocat a fàere mancari a malaògia / iscúdere una c. = betare una cundenna, dare una pena
Synonyms e antonyms
cundennatzioni
/
peniténscia
Sentences
su giuighe betat sa cundenna in sos dibbatimentos ◊ su prúbbicu ministeri li at betadu sa cundenna a vinti annos de presone
2.
custa faina est una cundenna: tantu triballu pro nudha! ◊ custu de no si podi movi a solus, càstia, est una de is cundennas prus mannas!
Etymon
ctl., spn.
condena
Translations
French
condamnation
English
condemnation
Spanish
condena
Italian
condanna
German
Verurteilung,
Strafe.
pèna , nf Definition
css. sufrimentu chi no siat pigau a bonugoro, po male chi ndhe benit chentza dhu bòllere, fintzes pentzamentu, dispraxere; su pl., is dolores de s'illieróngiu e fintzes dolores a bentre po maladia; su chi si betat a pagare o iscontare a cundenna po dannu o male chi unu at fatu
Synonyms e antonyms
dolorias,
pispinidura
/
cundenna
| ctr.
conciolu,
cuntentesa,
gosa,
prégiu
Idioms
csn:
bènnere sas penas = comintzare sos dolores de s'illieronzu; èssiri in penas de fogu = sufrindhe meda, de no ndhe pòdere istare; pònnere sa p. = betare su de pagare, a cundenna; pagare, smarigai sa p. = iscontare sa cundenna, dare su chi ant betadu a pagare pro su dannu fatu; addulchire sas penas = allebiai su sunfrimentu, su disprexeri
Sentences
no ti lees pena pensendhe a mie! ◊ candho ti lasso, su coro intendho in pena ◊ bois chi bidides sos males nostros, abbrandhade sa pena! ◊ dia chèrrere su consolu chi apàsigat sa pena ◊ mi picant a dischíssiu sas penas de s'amore ◊ fui in penas de fogu: mairu miu s'intendiat mali e guidendi circhendi su dotori!
3.
cun pena de sa vida, custu lu depes fàghere! ◊ pensa a sos innotzentes chi sufrint penas! ◊ santa Nostasia a manu sua s'at giau sa pena ◊ li at postu pena de sa vida si no ndhe batiat sa prus bella
Etymon
ltn.
poena
Translations
French
peine,
chagrin
English
pain,
punishment
Spanish
pena
Italian
péna
German
Leid,
Sorge,
Strafe.