Abbreviations Legenda | Symbols Legend

aggàntzu , nm Definition cosa a ue agganciare, nau fintzes po iscusa, cosa chi si narat o chi si faet coment'e iscusa Synonyms e antonyms acantzadorju, achirru / arraghèscia, irbortu Etymon srd. Translations French point d'appui English hold Spanish agarradero, asidero Italian appìglio German Haltepunkt, Vorwand.

arragasciósu , agt: arreghesciosu, reghesciosu Definition chi agatat o chi bogat arreghèscias, iscusas, cosa de nàrrere Synonyms e antonyms iscoticosu, isteculosu / briganteri, brigantinu, brigàntzulu, contzigosu, pletista, pretadori / mendheosu Sentences no dh'emu a èssiri crétiu chi tui fiast aici arreghesciosu e de istògumu débbili! ◊ in bidha nosta seus pagu arragasciosus 2. una dí arreghesciosa de próinas Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French querelleur, litigieux English quarrelsome Spanish pendenciero Italian pretestuóso, riottóso German als Vorwand dienen, streitsüchtig.

cóntia , nf: cóntiga, cóntziga, córtziga Definition su chi si faet o si contat, no sèmpere po su malu, po s'iscarrigare de calecuna cosa, unu pagu a ingannia e deosi iscusa o intzimia de male Synonyms e antonyms abbétia, arraghèscia, atema, atilla, códias, cótiga, cracanibi, filistocu, insemia, iscodulete, iscórtziga, iscóticu, iscúgia, istibbu 1, mendhea, pillamone, pirríchia, rusas Idioms csn: cóntiga a fóigu = imbrollu; cricare córtzigas = circai arreghèscias Sentences lasset a una parte sa cóntia! ◊ su regnu de Deus no est fatu pro chie innanti andhat e posca torrat in daisegus pro cóntigas umanas ◊ sas cóntigas las bogat su malu pagadore ◊ l'apo pretziadu a bènnere cun sa cóntiga de tastare s'abbardente ◊ custas no sunt resones ma cóntzigas! ◊ morte no benzat: cóntziga no mancat! Translations French prétexte English excuse Spanish pretexto Italian pretèsto, scusa German Vorwand.

iscoticósu , agt Definition chi bogat iscóticos, chi cricat iscusas Synonyms e antonyms arragasciosu, isteculosu Etymon srd. Translations French querelleur English quarrelsome Spanish quien busca pretextos Italian pretestuóso German als Vorwand dienen, streitsüchtig.

istíbba , nf, nm: istibbu 1, istubbu Definition cosa chi si narat tanti po s'iscabbúllere de su chi no si bolet fàere / bogare istibbos = bogai frocus Synonyms e antonyms arraghèscia, atilla, camàndula, cóntia, filistocu, frocu, iscóticu, iscúgia, pirríchia Sentences chie fit già imperaulada, chie deviat atèndhere in domo, chie si deviat fàghere monza, chie li bogaiat àteras istibbas e neune lu cheriat! ◊ a dare siat: de istibbos no ndhe boghedas! ◊ no ndhe boghent de istibbos pro s'iscundhire: sunt a betiapare in donzi cosa! ◊ apo bogadu istibba e no bi so andhada a s'interru sou, ca no lu podio bídere!◊ est semper tirandhe istubbos pro non fàchere su chi depet Translations French prétexte English pretext Spanish pretexto Italian pretèsto German Vorwand.

manècia , nf Definition parte de unu trastu, de un'apertura, fata adata po dha pigare cun sa manu; nau in cobertantza, iscusa po nàrrere o fàere su chi unu bolet / tatza a m. = tatzone, tatza manna cun s'asa Synonyms e antonyms asa / maníglia Sentences leat sa fodhe a sa manècia 2. tue ses transosu e a donzi corve agatas sa manècia sua! Etymon itl. manecchia Translations French poignée English handle Spanish manivela Italian manìglia German Handgriff, Vorwand.

tròga , nf, nm: trogu Definition cosa chi si cuncordat a iscusi e cun malítzia, po pigare s'àteru in trampa, o fintzes chi si faet o narat coment'e iscusa, fàula Synonyms e antonyms abberintu, afrascu, estremagiogu, imbovu, imbusta, ingànniu, mangalofu, màngana, marrufa, tramòglia, trampa, trapassa, trassa, trobinzu / arraghèscia, frocu Idioms csn: bocare trogas = bogare mendheas, bogai frocus, circai forrogus, arreghèscias; pigai a ccn. a trogus de pilus = a pilos, a tzufos de pilos; fai calincuna cosa in troga = in trampa; pònnere a ccn. a sa t. = a cumprou, fàere cufessare su chi ant fatu Sentences su babbu at perdonau is trogas de sa filla chi fiat fastigendi a iscusi ◊ sa mama no si est acatada de is trogas chi at cumbinau sa filla cun s'isposu ◊ cussu t'imbodhicat in sa troga parada de sa droga ◊ est imparendi trogas e trassas po no arrui cun is óminis ◊ est chin s'aficu, poi de tantas proas de su viver in trogu fitianu, chi tramunadu torret su beranu (G.A.Salis)◊ si filu, dèu filu a trogus ◊ andat peri is bidhas cun promissas e trogas e ndi pinnigat is piciochedhus ◊ totu custu prantu minudu no at a èssiri un'àtara troghixedha tua? 2. a cudha fémina dha pigant a trogus de pilus, dha impellint e si pistat s’ossu de s’ogu (P.Alcioni)◊ at agganfau su piciochedhu a trogas de pilus ◊ funt certendi… ge nau ca si pigant a trogus de pius! Surnames and Proverbs smb: Troga Etymon spn. droga Translations French prétexte, imposture, duperie English excuse, fraud Spanish pretexto, impostura, estafa Italian pretèsto, impostura, imbròglio German Vorwand, Betrug, Schwindel.

«« Search again