Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbebberecàda , nf Definition su abbebberecare Etymon srd. Translations French égarement English rollness Spanish aturdimiento Italian stralunaménto German das Verdrehen der Augen.

afunài , vrb: afunare Definition acapiare, pigare a fune, imbojàresi cun sa fune, troboire cun sa fune Synonyms e antonyms infunai, prèndhere / pinnicai Sentences sos chi crent de àere in punzu s'anzena volontade sunt ammanitzendhe trobeas pro afunare ideas e fadigas ◊ at afunau su muenti a su tzugu 2. sos carabbineris s'ant afunatu dae s'ufissu de sa coperativa totu sos documentos ◊ aiat irrobbatu su bancu, s'aiat afunatu gamas de erveches e vulos ◊ sos rivos ufratos si afunant totu, pessones, béstias e tupas Etymon srd. Translations French enchevêtrer English to tie in a rope Spanish encabestrar Italian incapestrare German das Halfter anlegen

alghentàre , vrb: arghentare Definition fàere in colore de prata; pònnere in su fogu a iscagiare bene e imbudhidare, nau mescamente de s'ógiu: a. s'ógiu, su mele, sa saba Synonyms e antonyms arrafinai, assendrare Sentences sa bidhia s'arghentat a primu manzanu, la basat su sole e ch'est isparia ◊ s'ozu de lestínchinu l'amus arghentau in sa sartàghine Etymon ltn. recentare Translations French dépurer, raffiner, réchauffer de l'huile English to purify, to heat the oil Spanish refinar aceite Italian depurare, raffinare, riscaldare l'òlio German klären, läutern, das Öl aufwärmen.

alimèta , nf: animeta 1, limeta 1 Definition bículu de tela tètera, bianca nida, pus che àteru a forma cuadrada, de pònnere po ammontare su càlighe naendho sa missa Scientific Terminology prdc Translations French pale English pall Spanish palia Italian palla, quadrato di téla per coprire il càlice nella méssa German Tuch, das den Messkelch zudeckt.

ammodoinài , vrb: ammuduinare, modoinai Definition fàere o istare coment'e dormiu, pigare o pèrdere is atuamentos, sa memória Synonyms e antonyms abbalaucare, ammadainare, asturdire, atontonare, immaidoinare, immaudinare, scilibriri, stolondrai, stontonai 1 Etymon srd. Translations French perdre la mémoire English to lose one's memory Spanish perder la memoria Italian smemorare German das Gedächtnis verlieren.

arrullài , vrb: orrullai Definition anedhare is pilos Synonyms e antonyms allorichitare, anedhai, eritzare, frisai, incincinnare, riciulare Sentences is pilus de seda chi no ti apu arrullau furiant luxentis de isperas e no portalis serraus! (A.C.Serra) Etymon ctl. rullar Translations French friser English to curl Spanish rizar, ensortijar Italian arricciare i capélli German sich das Haar kräuseln.

atzipàre , vrb Definition aconciare su fogu ponendhodhoe bene is tzipas, is tzitzones Synonyms e antonyms abbibare, achicai, assissai, ateneae, atzipajare, ischichinare, scarrabbussonai Sentences est a s'atzipa atzipa duos mutzigones in su foghile Etymon srd. Translations French alimenter le feu English to foment Spanish atizar el fuego Italian fomentare, alimentare il fuòco German das Feuer unterhalten.

bodalàre , vrb: bodolare, bodulai, bodulare Definition fàere de una manera, o una cosa, chi, po sa presse de su foedhare, unu no arregodat comente si narat o no faet a tempus a nàrrere, fintzes si dha tenet crara: si podet pònnere a su postu de calesiògiat àteru verbu, ma dh'imperant fintzes po nàrrere chentza precisare nudha Synonyms e antonyms bodalire, intenantai, iterinare, nichelare Sentences nachi lu depias bodalare e no li as fatu nudha! ◊ tantu ant bodaladu e nigheladu chi ant chircadu a cumone unu peritu ◊ leas cussa carrela e no bi at de bodalare: faghes pagos metros e che ses in s'ufítziu! Etymon srd. Translations French faire (fam.), combiner English to do Spanish hacer, decir Italian cosare German Zeitwort ohne bestimmter Bedeutung, das jedes andere Verb ersetzen kann.

bodalíre , vrb Definition fàere de una manera, o una cosa, chi, in sa presse de su foedhare, unu no si arregodat comente o ite si narat (o no si bolet nàrrere): si podet nàrrere in càmbiu de css. àteru verbu Synonyms e antonyms bodalare, intenantai, iterinare, nichelare Sentences bodali custu ca mi serbit deretu! ◊ ite bi sezis bodalindhe, cue, totu s'ora? ◊ no bodalas gai ca faghes dannu! ◊ ma mih chi ses bodalindhe abberu, oe, mih, cun custa chistione! ◊ bodàliche sa cradea, coita, ca mi serbit logu! Etymon srd. Translations French faire (fam.), combiner English to do Spanish hacer, decir Italian cosare German Zeitwort ohne bestimmter Bedeutung, das jedes andere Verb ersetzen kann.

chi , prn: ci 1 Definition prn. relativu in parte de calesiògiat númene mascu o fémina, singulare o plurale, sugetu o cumplementu (su sardu no narat "su/sa cale, is calis, sos/sas cales", si no cun valore de càusa: su cales); coment'e prn. relativu s'impreat meda cun funtzione de avb. de logu in su sensu de inue, aundi, de tempus in su sensu de candho e de àteros cumplementos (fintzes acumpangiau cun pron. pers. po su sensu precisu de su cmpl.); in campidanesu e mesania s'impreat meda cun valore de cng. si po pònnere una cunditzione (e fintzes in prop. de ispédhiu); faet un'avb. in d-unas cantu maneras de nàrrere po inditare un'atzione chi sighit: èssere o istare + bvrb. sing. 2ˆ p. impr + chi ti… + bvrb (1ˆ p. sing. ind. pres.) = èssere o istare a su + bvrb 2ˆ p. impr. + matessi bvrb 2ˆ p. impr.; su/sa + nm. chi est su/sa + matessi nm… = fintzas su/sa… (s'impreat fintzes cun avb: oe chi est oe… = fintzes oe, ancora como) Synonyms e antonyms ue, candho / si Sentences dàemi sa cosa chi zughes in manu ◊ càstia a su trabballu chi ses fendi! ◊ custu est su contu chi praxit a tui ◊ bi ndhe at chi trampistant negusciendhe runza ◊ nàrami totu sas cosas chi cheres ◊ a carrela acudiat pisedhos chi teniant àteras cosas de contare ◊ sa Sardínnia tenit risorsas chi point èssi postas a fundamentu de indústrias noas ◊ apo arriciu is novas ci mi as mannau ◊ custa no est màchina chi potas cúrrere meda!◊ su ci apo fatu est istàpia una cosa ci est pràcia a totus (C.Argiolas) 2. sa domo chi isto l'apo comporada ◊ bi aiat unu palatu chi bi fint sas fadas ◊ sa die chi ant fatu a tie no ant fatu àtera cosa si no gravèglios e rosas ◊ fut s'annu chi at niau meda ◊ a candho como chi no at mes'annu apedhat, ite at a èssere a mannu, custu catedhu! ◊ sa dí chi furia gioghendu a mammacua apu agatau custu ◊ in s'annu chi non isciu ci funta duus fradis, unu arricu e s'àteru pòbiru ◊ sa poesia est unu frutu chi li cunfaghet su tempus asciutu (Màsala)◊ aiant postu a béndhere una siendha chi su mere fuit mortu ◊ at tzerriau unu cassadori chi dhi teniat cunfiantza meda (E.Musio) 3. un'amigu bonu no dhu agatas mancu a perda furriada, chi dhu circas in s'ora de s'abbisúngiu ◊ su meri miu, ci tèngiu fàmini, mi donat pastura ◊ chi boles chi mi chelle, chelladi innanti tue! ◊ como, ci morzo, mi morzo cuntentu ◊ oe nemos andhat a carrixae: bieus ci su mere si decidit a nosi pagae comente si depet! ◊ filla mia, chi si lassasta intrai finas a candu passat s'àcua! 4. fúrria chi ti fúrrio, e ite no ant imbentadu?! ◊ fint tira chi ti tiro fintzas chi che l'ant segadu ◊ est totaganta die pista chi ti pisto, cun cudhu martedhu! ◊ fit chirca chi ti chirco, fintzas chi l'at àpidu ◊ primu fiast sempri "papa chi est papa" e immoi no mi ndi bolis donai?! 5. teniat unu difetu chi no papàt atra cosa si no pasta reali 6. sa fera chi est sa fera candho ofendhet lu fachet pro si difèndhere (G.Piga) Etymon ltn. qui Translations French que, qui English what, which Spanish que Italian che, il quale, la quale, i quali, le quali German der, die, das, welcher, welche, welches.

disenàre , vrb Definition tirare, bogare s'erba de mesu de su laore Synonyms e antonyms illansanare, irderbai, isaligare, isciligare, isenare Etymon srd. Translations French désherber English to weed Spanish desherbar Italian diserbare German ausrotten, das Unkraut vertilgen auf + Dat.

estaischíre, estaiscíri , avb Definition est a ischire, comente a nàrrere, est a nàrriri: foedhu chi narant po ispiegare una cosa giai nada, cosa chi su srd. narat méngius de àtera manera, es. cun apositzione de sa cosa de ispiegare: Giuanni, su frade, est benniu a ndhe leare a Maria Translations French c'est-à-dire English that is Spanish esto es, ser decir, o sea Italian cioè German das heißt, und zwar.

ilgutadúra , nf: irgutadura, isgutadura, sgutadura Definition su irgutare, su istidhigare, sa cosa chi orruet istidhigandho Synonyms e antonyms sucutadura Sentences so pronta a ti dare s'última isgutadura de su coro! Etymon srd. Translations French égouttage English dripping Spanish goteo Italian sgocciolatura German das Tropfen.

irderbài , vrb: iserbare, iservare Definition tirare o bogare s'erba de mesu de is cosas prantadas o semenadas po fàere crèschere méngius custas Synonyms e antonyms disenare, ibrebare, illansanare, isaligare, iscobiscai, isciligare, scardai, sderbai Sentences su massaju bonu marrat e iservat su chi at semenadu ◊ apo iserbadu s’arzoledha de sa prantaza ◊ fipo iserbandhe labore ◊ sas tzapitadoras istant oras e oras gruciadas iservendhe su laore Etymon srd. Translations French désherber English to weed Spanish desherbar, escardar Italian diserbare German das Unkraut vertilgen auf.

irmeudhàe, irmeudhàre , vrb: irmidudhare, irmiodhai, smoedhari Definition bogare o pèrdere su meudhu, pèrdere sa fortza Etymon srd. Translations French enlever la moelle, épuiser English to weaken, to take the marrow out Spanish desmeollar, debilitar Italian smidollare German das Mark herausnehmen aus, entkräften.

iscrèdere , vrb: iscrèere, iscrètere, iscrèiri, iscrere, scrèiri Definition prnl., lassare o acabbare de crèdere, no crèdere prus a sa cosa chi unu est ibertandho, no crèdere ca si biet sa cosa comente est / pps. iscréditu, iscréitu, iscrétidu, iscrétiu / iscrei a unu = fai a manera chi no pentzit prus a sa cosa chi fiat abetendi Synonyms e antonyms disaprensionai, discrèiri Sentences mi fia iscreindhe candho apo bidu chi fizis istentendhe ◊ bah, dèu mi ndi andu, ca madiru miu si at a èssiri giai iscrétiu! ◊ aspetamus galu, ca mancari siat tardu no est ora de iscrèdere ◊ passeit unu bellu pagu de tempus e incumintzeit a s'iscrètere ◊ su mardiedu si depit portai aillargu de is angionis istitaus po si nd'iscrei 2. dónnia tantu mannant a calicunu a s'iscrèere, a preguntare, a ischire sas intentziones de cudhos malintrannados 3. cussa est cosa chi naraus a is piciochedhus po ndi dhus iscrei de bolli benni a Castedhu! Etymon srd. Translations French ne plus attendre après avoir vainement attendu English to give up weating vainly (after a long time) Spanish descreer Italian sméttere di aspettare dópo aver attéso invano German nach einer langen Wartezeit, das Warten ablassen.

ispagiàre, ispagliài , vrb: ispazare, ispaxae, spalgiai Definition bogare sa pàgia, chèrrere sa pàgia de mesu de su laore po dhu chistire límpiu; nau de ccn. su si giare a bíere prus de su chi est, unu, fàere braga, fàere su pageri Synonyms e antonyms abentuai, irghinitiare, spalligai / abantai, bragai, ispallerai, pazesare Sentences si che ispazat s'arzola iss'etotu: no cheret azudu ◊ a dedie fimus ispazendhe, a denote carruzendhe ◊ su laore in s'argiola ispagiavas si fut bentu in favore 2. tandho, ca as oliàriu, ite ispazas si de su chi produit no ndh'assazas? ◊ sunt ispazendhe pro sos milliardos chi nachi tenent ◊ sos catziadores ispazant narandhe chi cun issos cunillos e sirvones ant pacu vida Etymon srd. Translations French dépailler English to separate wheat from straw, to show off Spanish aventar, jactarse Italian spagliare, brezzare German das Stroh entfernen von.

mummucòni , nm Definition genia de bobboi chi assimbígiat a su carrabbusu: bivet annos meda asuta de terra e candho essit, a mannu e in su mese de làmpadas, bolat un'orighedha, si acrobat e si torrat a interrare / sa cria: marmedha Synonyms e antonyms nigolavrau Scientific Terminology crp, anoxia sardoa Etymon srd. Translations French hanneton English cockchafer Spanish escarabajo Italian maggiolino German Schadinsekt, das zu einem Mittelmeermaikäfer Genus gehört.

pistíncu , nm Definition cropighedhu giau in cunfidàntzia cun is pódhighes, unu pagu a ispitzuladura a trempas; tzàcurru chi si faet frigandho forte e fàcia apare su pódhighe de mesu cun su pódhighe mannu comente si lassant andhare e su primu iscudet a su figau de sa manu; móvia de botu, a cropu / in su tempus de unu p. = in d-unu sinnu, in d-una furriada de ogus Synonyms e antonyms bidhighitada, bistínchidu, isbillongu, pillicu, pistónchina, pistóriga, spistincu, tzinchillitu / brinchitu, sàdhidu 3. Pistirinchedhu camminàt totu a pistincus ◊ cale mannu?… si l'iscudet unu pistincu che lu faghet bortulare a terra! Surnames and Proverbs smb: Pistincu Etymon srd. Translations French chiquenaude, papillotage English light blow, blink Spanish chasquido, parpadeo Italian buffétto, palpebrazióne German Schnippchen, das Aufschlagen der Lider.

ruspièdha , nf Definition saliedha chi essit in buca candho si pentzat a calecuna cosa de papare licàngia, chi praghet Etymon srd. Translations French eau à la bouche English mouth water Spanish boca agua (hacérsele la) Italian acquolina German Wasser das im Mund läuft (Appetit).