Abbreviations Legenda | Symbols Legend

abbrofodhàre , vrb: abbrufodhare, abbrufudhai Definition fàere a brofodhu, ufrare, su si ndhe pesare de sa pasta po s'aghedadura e fintzes de su late postu in su fogu, o àtera cosa puru Synonyms e antonyms abbimisonare, abbruvudhare, abbuscinare, agghimisonare, ammalfudhare, ufiare 2. lah, candu abbrufudhat s'àcua de is sitzigorrus, ispumadha! Etymon srd. Translations French regonfler English to swell (again) Spanish hincharse Italian rigonfiare German schwellen.

abbumbài, abbumbàre, abbumbàri , vrb: bumbare Definition fàere una bumba, cricare abbumbu, cosa a bufare, bufare, nau mescamente cun is pipios; suspire, prènnere, ufrare, nau siat de sa pasta cun su frammentu pesandho, e siat de is titas chi cumènciant a si prènnere de late o de àteru chi si ufrat: si narat fintzes in su sensu de betare cosa (es. abba, meighina) a meda, a tropu; ingrassare Synonyms e antonyms acirrai, assumire, bufae, imbreacare, imbumbare, inciumire, inciummare, ingullire, trincai / preni, ufiare / ingrassai 2. su perdingianu frissu si abbumbat de ollu ◊ sa terra est abbumbada de abba, cun custa sumana chi at fatu sempre proindhe ◊ za si n'at abbumbadu de profumu, cussa!… 3. cussa picioca est cumentzendi a abbumbai de petus ◊ cun sa basca su casu si est totu abbumbau Etymon srd. Translations French imbiber, tuméfier English to soak, to tumefy Spanish beber, hincharse Italian imbévere, intumidire German tränken, schwellen.

inchibberàre , vrb Definition essire chíbberu, prenu, ufrau; pigare arrennegu coment'e credendhosi meda Synonyms e antonyms intrusciare / achibberare, achighiristai, alloroscare, altivai, chibberare, inchighiridhare, inchighiristai, incripinire, ufiare / abbetiae, acroconai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences s'ispiga de su trigu est inchibberendhe ◊ a sa fémina si che li fit inchibberada sa bentre: fit ràida! ◊ abbuseschèndhesi de erva frisca allentorida a s'animale si che li podet inchibberare sa bentre 2. dai totue chena pònnere leant inchibberèndhesi a fura piana (G.Fiori) 3. su bentu in cue bi sulat fitianu e male e peus b'inchíbberat in s'ierru ◊ pro cussu fatu pacu m'inchíbbero! Translations French enfler, piquer, vexer English to offend, to swell (up) Spanish hinchar, mosquearse Italian inturgidire, impermalire German schwellen, kränken.

inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari, incragaristai, increghestare Definition coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza Synonyms e antonyms achibberare, achighiristai, altivai, inchibberare, inchighiridhare / abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arrannegai, collobbiare, inchestare, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida Etymon srd. Translations French se fâcher à mort, remplir d'orgueil, lever la crête English to fret and fume, to make proud, to get cocky Spanish alzar el gallo Italian adirarsi forteménte, insuperbire, alzar la crésta German sich erzürnen, stolz werden, den Kamm schwellen lassen.

intrusciàre , vrb: istrusciare Definition fàere coment'e ufrau, prenu, crispu Synonyms e antonyms inchibberare, incripinire Etymon cdh., ttrs. intruscià Translations French enfler English to become turgid Spanish hincharse Italian inturgidire German schwellen.

ufiàre , vrb: ofiare, ufrare, unfiai, unfiare, unfrai, unfrare Definition prènnere de sulu, de ària, crèschere de mannària a inchibberadura po maladia o male (nau de un’arremu, de sa carre), o fintzes po s'abba chi suspint is materiales (es. sa linna); nau in cobertantza de unu, pigare arrennegu, tzacu, primmare; foedhandho de is errios, prènnere de abba, calare prenos a undha manna / ufrare a casidhu = meda (in sensu reale e metafóricu) Synonyms e antonyms abbrofodhare, abbruvudhare, acasidhare, apisciucari, atesidhare, incubare, ufredhare Sentences che li sunt ufrados sos pes de sa cadha chi at leadu ◊ a issa si li unfraint sas cambas ◊ sunt unfiendhe buscichedhas de sabone ◊ s'abba in zerru ufrat sas abberturas de linna ◊ s'abe chi l'at puntu li at ufradu sa cara a casidhu 2. no mi nareis de custu, ca mi unfrant is figaus! ◊ tziu Pàule est che zodhu cràpinu, deretu a si ufrare! 3. su rivu est ufratu e no si podet giumpare ◊ sont in su tzilleri a si ufrare de birra Etymon ltn. inflare Translations French gonfler English to swell (again) Spanish hincharse Italian gonfiare, rigonfiare German schwellen.

«« Search again