cruvennàre , vrb: culvenare,
cuverenare,
cuvrenare,
cuvrennare Definizione
tènnere a contu a manera de no àere dannu, de no pigare fritu o àteru male, giare educatzione a is fígios; cricare de cuare a ccn. o ccn. cosa a manera chi no si biat, chi no s'ischípiat chie dh'at fata
Sinonimi e contrari
cuberrare*,
resguardaisí
Frasi
ispero chi laghinza e madrigadu suta a pastore bonu ti culvenes ◊ sos pitzinnos, si ti ndhe pesas tue, no ti podent istare cuvrennados: cantu isto in linna, istàdebbos colcados! (G.Marras)◊ fimus iscultzos e male cuverenados, ma no bidiamus s'ora de ciogare ◊ candho proet cun ite bos cuvrenades?
2.
in sa gruta culvenamos luego sos regalos ◊ est cuverenada in sinu de sa natura
3.
sos inimicos nostros fint prontos a lu costodire e a lu cruvennare pro s'issàssinu chi aviat fatu a nois ◊ s'irballu l'aiat fatu su mastru, ma pro cuvrenare a isse ant dadu sa curpa a nois
Traduzioni
Francese
se préserver
Inglese
to take care of oneself
Spagnolo
cuidarse
Italiano
riguardarsi
Tedesco
sich schonen.
desogài , vrb: disaogae,
disaogai,
disaogare,
disaugare,
disogai Definizione
gosare disaogu, istare a divertimentu
Sinonimi e contrari
disocai,
diveltire,
ispassiare,
isvrasiare,
sdisogai,
spreviai,
sulassai
Frasi
aggràssias chi in custa bella die est pótia andhare a si disaogare! ◊ pro la disaugare li at contau sa balentia chi li fit capitada ◊ si est cagliada, como, no cantat piús, no si podet piús disaogare ◊ is piciochedhos si furint disaogaos meda
Etimo
spn.
desahogar
Traduzioni
Francese
s'amuser
Inglese
to enjoy oneself,
to take one's mind off
Spagnolo
divertirse,
entretenerse
Italiano
divertirsi,
svagarsi
Tedesco
sich unterhalten.
discaràre , vrb rfl Definizione
bogare sa cara, lassare bíere sa cara, fàere a bíere
Sinonimi e contrari
ifatzolare,
iscarare
Etimo
spn.
descararse
Traduzioni
Francese
se démasquer
Inglese
to take off one's mask,
to give oneself away
Spagnolo
desenmascarar
Italiano
smascherarsi
Tedesco
sich demaskieren,
die Maske abnehmen.
imbalcàre , vrb: imbarcai,
imbarcare Definizione
artzare e tzucare in barca, in nave, pònnere o carrigare in sa nave (o fintzes in aeroplanu): si narat fintzes in su sensu de mancare a ora o a tempus meda, coment’e chi unu siat tzucau in nave, a logu atesu; atrotigare a bisura de barca, nau de cosa lada (o chi iat a dèpere istare lada)
Sinonimi e contrari
allachedhare,
alletiaisí
| ctr.
irbarcare
Frasi
a it'ora azis imbarcadu? ◊ in su portu de Sant'Antiogu imbarcaiant su carbone de Carbónia
2.
za coito a torrare, no mi so mancu imbarchendhe, no! ◊ e a ue mi est dadu cussu: imbarcadu s'est, chi mancat da'ora?!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
embarquer
Inglese
to take aboard
Spagnolo
embarcar
Italiano
imbarcare
Tedesco
einschiffen.
imbaucàre , vrb Definizione
pigare a ingannu, a trampa; fintzes meravigliare, ispantare
Sinonimi e contrari
abbovai,
arrebbusai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
ingregai,
istusciare,
mariotare,
piocai,
scafai,
trampai
Frasi
est in debbadas chi bi ponzas contivizu: tantu no mi lasso imbaucare! ◊ unu padronu ricu cun fiaca at imbaucadu su giualzu ◊ s'istintu connoschet bene s'arte de imbaucare s'ómine
Etimo
spn.
embaucar
Traduzioni
Francese
embobiner
Inglese
to take in
Spagnolo
engañar
Italiano
infinocchiare
Tedesco
betrügen.
impobidhài , vrb: impobidhare Definizione
fàere a mere de calecuna cosa, de unu logu angenu
Sinonimi e contrari
acabarrare,
apobidhai,
apoderai 1,
arrecrèiri,
collire,
impobidhiri,
impoderare
| ctr.
ispobidhare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'emparer
Inglese
to take possession
Spagnolo
apoderarse,
adueñarse
Italiano
impossessarsi
Tedesco
sich bemächtigen.
indeosàre , vrb: indiosai,
indiosare,
endiosare Definizione
carculare a unu o a una coment'e diosu, diosa, ma nau mescamente in su sensu de dh'istimare forte, a distintu, de dhi pònnere amore mannu meda
Sinonimi e contrari
abbaradhare,
abbelare,
ammorare,
imbelare,
inamorai,
ingeniai
Frasi
ndhe sunt totu indeosados de ti tènnere in favore ◊ si ndh'est indeosada issa e lu pessichit chin ocradas e tzinnos ◊ ndhe so indiosau de cussa pitzoca! ◊ issa no pariat indiosada meda de issu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
s'embéguiner
Inglese
to take a liking
Spagnolo
endiosar,
ensalzar
Italiano
invaghirsi
Tedesco
sich verlieben.
ingòllede, ingòllere, ingòlli , vrb: ingòlliri Definizione
arregòllere (cosa) a istrégiu, gente a domo, arregòllere coment'e buscare calecunu dannu, una maladia, cropos, surra; fèrrere a unu iscudendho, tocandho o movendho àtera cosa comente podet capitare chentza dhu bòllere, rfl. fàere male (es. segada, pistadura) cun calecuna cosa chi si manígiat; pigare e portare; incasciare calecuna cosa in mesu de àteras / pps. ingóllidu, ingoltu, ingortu; 1ˆp. sing. ingòrgio; ingòlliri a unu a presoni = acorrai a presoni, impresonai
Sinonimi e contrari
aciapai,
collire,
incolliare,
leare,
picare,
poltare
/
fèrrere
Frasi
issu nd'ingollit un'arrogu de linna de terra ◊ ingollimia, assumancus su coru, in cussa carrotzedha! ◊ ingollassí unu fodhi de bértua de cartúcias, ca dhi ammostu is perdixis! ◊ de totu cussa cosa ndi at ingortu doxi cadinus prenus ◊ su frutu bollit ingortu prima de ndi arrúiri de sa mata ◊ tue bae: custa cosa dh'ingòrgio geo!
2.
est istétiu avértiu de t'ingolli a domu sua ◊ mamma fiat circhendumí po m'ingòlliri a domu ◊ mammai m’ingolliat po dhi fai cumpangia
3.
isperaus de no ingolli maladias ◊ e ite male as ingóllidu, puru?! ◊ ndi ap'ai ingortu de sobi, de istracias e de bentu!…◊ nd'ingollis una surra cantu de unu burricu! ◊ gei est isbucaciau, ma ge ingollit puru! ◊ lah ca ingollis su pipiu cun cussa nai de linna! ◊ mi seu ingortu cun su gortedhu ◊ corpu de balla dh'ingollat! ◊ ponimí in terra, ca m'ingollis!
4.
candu si crocat su chi aciapat ingollit, po si trogai is peis ◊ lah de ingolli cosa de papai, ca no iscieus a it'ora eus a torrai! ◊ ingolli s'iscartedhu, ca si nci torraus a bidha! ◊ at ingólliu a su babbu a codhu ◊ como no ingollent su santu a codhu ma in tratore
5.
ingolledi s'iscannu e acostidindhe a su fogu! ◊ is àbbilis iant ingortu impari cun is làntias unu bandoedhu de ollu ◊ ingolleimí a cumpàngiu cun bosàterus! ◊ Gesús iat ingortu cun issu tres discípulus ◊ de pani nd'ingollis o torras a chitzi?
Etimo
itl.
incogliere
Traduzioni
Francese
ramasser,
attraper,
blesser
Inglese
to pick up,
to take,
to wound
Spagnolo
recoger,
coger,
herir
Italiano
raccògliere,
prèndere,
ferire
Tedesco
fassen,
verletzen.
ingolumàre , vrb: ingulimare,
ingulumare Definizione
pònnere ingúlumu, ingustu (fintzes a ingannu), abbituare a is vítzios, a is cosas bonas, a istare tropu bene, pigare su sabore, su gustu a ccn. cosa / i. su tempus = trampistare, ingannare su tempus
Sinonimi e contrari
abbetuare,
abesare,
arranguai,
imbisciare,
imbitzicare,
ingurrinai,
ingustai
/
allicare,
allichionare
/
ingolosinare
Frasi
sa zente ingolumada a sa dulcura imbentat sapa dae su lidone (D.Mele)◊ est ingulumadu a sa catza ◊ chie ingúlumat a sa festa de Santu Frantziscu de Lúgula torrat cada annu ◊ carchi furancredhu si fit ingulimatu a cussas raicras bellas e népitas ◊ cheret ingulimare sa cane a sirvone
2.
in sos muros sos sinnos de sos partios pariant ingolumendhe sa zente a los botare ◊ a ingulumare sos pitzochedhos a su ribu no fit petzi su disizu de impojare
3.
po ingulumare su tempus ca su caminu fut longu m’iat contau de su nuraghe orrutu (I.Patta)
Traduzioni
Francese
prendre goût
Inglese
to take a liking to sthg
Spagnolo
engolosinarse,
regostarse,
coger el gusto
Italiano
prèndere gusto a qlcs.,
abituarsi a còse piacévoli
Tedesco
Geschmack daran finden.
irfurràre , vrb: isfurrare,
sforrai Definizione
bogare de su forru; fintzes imbentare a cudha manera, bogare a pígiu
Sinonimi e contrari
sciorrai
| ctr.
iforrare
Frasi
sa mama irfurravat su pane e lillu davat, modhe e cajente
2.
sa pintura moderna, o Cimabue, oe t'isfurrat tzertos istrominzos oscuros che istranos indovinzos, legos che imbreagos rue rue!
3.
su gorropu impercat e irfurrat chin tràpulas, ispéntumas e nurras (L.Loi)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
retirer du four
Inglese
to take out of the oven,
to churn out
Spagnolo
deshornar
Italiano
sfornare
Tedesco
aus dem Backofen herausnehmen.
irgrustiàre , vrb Definizione
istesiare de su grústiu (chedha) una parte de is pegos
Sinonimi e contrari
iscamedhare,
iscedhai,
iscrobare,
istagiai,
istellare,
istropedhare,
strumai 1
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire sortir du troupeau
Inglese
to take from the flock
Spagnolo
descarriar,
retazar
Italiano
sbrancare
Tedesco
aus der Herde absondern.
irmeudhàe, irmeudhàre , vrb: irmidudhare,
irmiodhai,
smoedhari Definizione
bogare o pèrdere su meudhu, pèrdere sa fortza
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever la moelle,
épuiser
Inglese
to weaken,
to take the marrow out
Spagnolo
desmeollar,
debilitar
Italiano
smidollare
Tedesco
das Mark herausnehmen aus,
entkräften.
iscavacàre , vrb: iscovacare,
iscovecai,
iscovecare,
iscovocare,
scobercai Definizione
pigare o tròchere su covecu, tròchere su chi serbit po carragiare, furriare ccn. cosa a s'àtera parte
Sinonimi e contrari
furriai,
iscopercare,
iscucuzare,
isfianzare,
istavacare
| ctr.
cavacai
Frasi
lu chircaiant a pedra iscovacada
Traduzioni
Francese
découvrir,
ôter le couvercle
Inglese
to take off the lid of
Spagnolo
destapar
Italiano
scoperchiare
Tedesco
abdecken.
iscrutzài , vrb: isculsare,
iscultzare,
iscurtare 1,
iscurtzare,
scruciai Definizione
bogare is botas, sa cartzamenta; furare is iscarpas a unu
Sinonimi e contrari
isbotare
| ctr.
caltare
Frasi
no t'iscurtzes ca ti faghet male, a pes nudos! ◊ su pipiu si cratzat e s'iscrutzat ◊ creíndhelu festajolu bene mudadu li ant intimadu de s'iscurtare, ma fit a prantas in terra ◊ a pitzinnu minore mi ant iscurtadu e trobeidu che anzone pro mi che furare su bestiàmine!
2.
si est drommidu e li ant pitzigadu sa brulla de l'iscurtzare ◊ in tempus de gherra segundhu ue fit no faghiat a si fidare cun iscarpas noas, ca l'iscurtzaiant!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déchausser
Inglese
to take shoes and socks off
Spagnolo
descalzar
Italiano
scalzare
Tedesco
Schuhe und Strümpfe ausziehen.
iscucuài , vrb: iscucurai,
iscucurare,
iscucurrare,
scucurai Definizione
trantzire su cúcuru de calecuna cosa, pigare e bogare su cucurru, su chi in s'istrégiu dhu'est in prus de is oros, betare sa cosa de un'istrégiu a imbuidadura; foedhandho de is boes, iscapiare de su carru; nau de is pódhighes (de is peis), isconcare, atumbare a forte sa conca a manera de che segare carre coment'e a iscovecadura; rfl. brinchidare a cúcuru ficadu, conca a bàsciu, e fintzes pèrdere is pilos de conca / lassare a ccn. che truncu iscucuradu = firmai chentza dhi fai narri su chi fut nendi
Sinonimi e contrari
ilgavantare,
illichidare,
ismesujare,
issucurare,
sciusciai
/
igiúgnere
| ctr.
acucuai
Frasi
li prenat sas bussacas de pisellu iscucuranne unu mesu muntone ◊ in sa pigada sos boes si sunt repellados: est tocadu a che ndhe iscucurrare, de sa gàrriga ◊ faghimus carchi cosa pro che iscucurrare su malumore
2.
istringhia sas dentes pro no piànghere candho mi iscucuraia sos pódhighes, andhendhe a pes nudos ◊ currimis a s'iscurtza cun sos pódhighes totu iscucurados
3.
si nc'est iscucuau in funtana ◊ issu fut imbecendi e iscucuendisí
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire écouler le trop plein,
vider
Inglese
to fill,
to take over flowing off
Spagnolo
desmochar,
descolmar
Italiano
scolmare
Tedesco
abstreichen.
iscumpòniri, iscumpònnere , vrb: scumponni Definizione
ispartzire una cosa torrandhodha a is partes chi dha formant; bogare de pare, pònnere a tréulu cosa assentada; fàere figura lègia / iscumpònnere unu númeru: ispartzire su númeru dividindhodhu cun números primos (fatores) cumenciandho de is prus piticos fintzes chi no faet prus (candho s'úrtimu cuotziente est unu númeru primu etotu)
Sinonimi e contrari
iscumpartire,
sciusciai
/
iscumpàrrere
2.
sa pitzoca fit bestia a fardeta, ma no iscumponiat
Traduzioni
Francese
décomposer
Inglese
to take to pieces,
to disarrange
Spagnolo
desarmar,
desmontar
Italiano
scompórre
Tedesco
zerlegen.
iscungiàre , vrb: iscunzare,
scungiai Definizione
tròchere o trantzire sa cungiadura de unu muru, de una cresura, apèrrere su logu
Sinonimi e contrari
abbèrrere,
ischesurare
| ctr.
cugnare,
serrai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever l'enceinte
Inglese
to take fencing away
Spagnolo
descercar
Italiano
tògliere la recinzióne
Tedesco
den Zaun wegnehmen.
isocríre , vrb Definizione
betare o segare is ogos a sa linna
Sinonimi e contrari
isocrare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever les bourgeons
Inglese
to take out buds
Spagnolo
desyemar,
deschuponar
Italiano
sbocciolare
Tedesco
entknospen.
isprupàre , vrb: ispulpai,
ispulpare,
ispurpai,
ispurpare,
sprupai Definizione
segare, istacare sa prupa de is ossos
Sinonimi e contrari
idossinare,
ispulpuzare
Frasi
so ispurpendhe custos ossos ◊ s'intruxu iat isprupau unu crabitedhu ◊ is nais de is matas candu passat fogu parint bratzus isprupaus ◊ sa conca de su procu po dha fàere in casseta si coghet e s'isprupat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dépulper
Inglese
to take the flesh off
Spagnolo
descarnar
Italiano
spolpare
Tedesco
entfleischen.
istallàre 1 , vrb Definizione
andhare a istare in s'istallu, andhare a fàere abbitu, a istare
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
demeurer,
s'établir
Inglese
to live,
to take one's residence to in a place,
to install
Spagnolo
residir,
instalar,
instalar
Italiano
dimorare,
prèndere dimòra,
insediare,
installare
Tedesco
sich aufhalten,
sich niederlassen