boiràtzu , nm, agt: boreatzu Definizione
népide a meda / ari boiratza = aera cun pagas nues artas
Sinonimi e contrari
abboeru,
bòrona,
nébida,
néula
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
ctl.
boyrassa
Traduzioni
Francese
brouillard épais
Inglese
thick fog
Spagnolo
niebla
Italiano
nebbióne
Tedesco
dichter Nebel.
incalcàre , vrb: incarcare,
incascare,
inchircare,
incracai,
incracare Definizione
ispínghere de parte de pitzu una cosa, fàere pesu in pitzu, ma fintzes istrínghere, fàere fortza; fàere cracu o fintzes bufare (o papare) meda, coment'e a istichidura, faendho prus cracu, tibbiu
Sinonimi e contrari
abbarrigare,
abbaticare,
apretigare,
calcai,
crichiri,
istibbire,
pretare
Frasi
s'at incalcadu sa berrita in conca ◊ si abbutonat su capoto e s'incascat su bonete in conca ◊ su gatu mi pigat su didu in buca, mússiat ma no incracat
2.
comente at torradu a pròere, sos cunzados, sos pasciales, sos mandriolos si sunt torrados a incarcare d'erva ◊ chijinatas umbras s'incascant subra de sos nódidos montes (G.Fiori)
3.
de binu si ndh'incarcat cantu piús podet ◊ candho sunt tirendhe gàrriga manna, sos boes incascant in tuju
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
presser,
s'épaissir
Inglese
to press,
to thicken
Spagnolo
apretar
Italiano
prèmere,
addensarsi,
infittire
Tedesco
drucken,
sich verdichten,
dichter werden.
incrispàe, incrispài, incrispàre , vrb: incrispiai,
incrispiare Definizione
fàere crispu, cràdiu, pigare fortza, fàere prus lestru, de prus, prus istrintu; primmare, ofèndhere arrennegare; in cobertantza, fintzes annuare nau de s'aera
Sinonimi e contrari
acadriare,
afortiai,
apretai,
incribidai,
infruscare,
scrispiari
/
acristai,
inchigiare,
incilliri,
increstare
| ctr.
abbacai,
abblandai
Modi di dire
csn:
incrispiai su passu = caminare prus impresse; aeras incrispadas = chelu annuadu; incrispiare su guresi = fàgherelu essire prus afissu, intipiu
Frasi
sempre piús incríspiat su bentu cun bírridos de abba e nie frita (N.Cucureddu)◊ un'ispuntorzada a sos boitos lis faghet incrispiare su passu ◊ su bentu, s'àcua, su fogu funt incrispiendi ◊ est malu su bentu candu incríspiat: trocit truncu e isperdit su cinixu de dónnia fogu (P.Alcioni)◊ incrispat is passus e ponit sa fua
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
épaissir,
intensifier
Inglese
to intesify,
to thicken
Spagnolo
intensificar
Italiano
raffittire,
intensificare
Tedesco
dichter machen,
verstärken.
infolcàre , vrb: infulcare Definizione
fàere o essire de prus, prus crispu; atzitzare, pònnere is unos contra a is àteros
Sinonimi e contrari
acadriare,
incrispai
/
ifurconare,
impuntzonare
Frasi
est pioindhe e bi at perígulu chi s'infolchet s'abba ◊ in custa chida infolcat su basolu
2.
istat semper infulchendhe sos àteros a si vindicare
Traduzioni
Francese
épaissir
Inglese
to thicken
Spagnolo
espesar,
azuzar
Italiano
raffittire
Tedesco
dichter machen.
intibbíri , vrb: intipie,
intipire,
intipiri Definizione
essire o fàere cracu, istrintu, prènnere a isticu, tzatzare puru; fintzes tupare, a logos serrare (ma no deunudotu) un'apertura, o apèrrere unu pagu
Sinonimi e contrari
istibbire,
stibbai
/
apabaglionare,
impipai,
tapire,
tipiri
/
tupai
| ctr.
illascare
Frasi
su logu est intibbendudedhu de bellesa ◊ su tziu si at intipiu sa bértula de ebra ◊ is nuis s'intipint e calat s'iscuriu ◊ su sacu de sa palla cica de dhu intipiri
2.
est unu boscu intipiu ◊ unu chelu est intipiu de istedhos
3.
intipiri un'istampu me in su muru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
épaissir,
devenir touffu,
taller
Inglese
to thicken,
to tiller
Spagnolo
entupir
Italiano
infittire,
infoltire,
tallire
Tedesco
dichter machen,
dicht werden.
líta , nf, nm: litu 1,
litzu 1 Definizione
logu de linna meda, de tupas e matas
Sinonimi e contrari
crachi,
linnari,
mateda,
padente,
tuparzu,
tupedu
Modi di dire
csn:
litu pedrosu = padente de àteras eras geológicas furriadu a pedra; una lita de ruo, de letítera = donnaghe de rú, unu ruarzu, unu logu totu carrarzadu de letítera
Frasi
forsis sonniaias chelu craru, càntigos, frinas tébias e litos già fozidos (M.S.Cocco)◊ disdiciada, cun dolore torresit a su litu atupadu ue pechesit tzega de amore ◊ sos litos sunt a carvone, cun totu custos fogos
Etimo
srdn.
Traduzioni
Francese
bois épais
Inglese
thick forest
Spagnolo
bosque espeso
Italiano
bòsco fitto
Tedesco
dichter Wald.
poèta , nm: poete Definizione
chie tenet su donu de sa poesia e si pentzat, iscriet o cantat a poesia / min. poetedhu, poetighedhu (mescamente a disprétziu)
Sinonimi e contrari
cantadore
Frasi
isse est poeta e bi at cantadu in isposos, batiares, tundhinzos e in tzilleris ◊ su poeta est sempri una persona de grandu coru ◊ su andhare a cantare no est richesa, ma su chi cantat za cheret poeta! (Piras)
Cognomi e Proverbi
smb:
Poeta, Poete
Traduzioni
Francese
poète
Inglese
poet
Spagnolo
poeta
Italiano
poèta
Tedesco
Dichter.