acaloràre , vrb Definizione
prus che àteru, su si dha pigare po calecuna chistione o sentire meda o forti ccn. cosa, trumentare
Sinonimi e contrari
acalorire
/
abborborare,
ascalamare,
incalamare
Traduzioni
Francese
animer
Inglese
to warm up
Spagnolo
acalorarse
Italiano
accalorare
Tedesco
anfeuern,
erregen.
afrescionósu , agt: afriscionosu,
afrissionosu,
friscionosu Definizione
chi faet provare afriscione, chi dhue at de ndhe tènnere làstima; chi provat o chi tenet afriscione, làstima, piedade de is àteros
Sinonimi e contrari
cumpassivu,
dolintiosu,
feritzosu,
lastimosu,
piadosu,
piaidadosu
Frasi
mama afrescionosa, agiua a fígios tuos! ◊ como ti agatas afrissionosa, ma sa curpa est sa tua, no de sa mala fortuna!
2.
fit afriscionosu de su destinu meu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
touchant
Inglese
moving
Spagnolo
conmovedor
Italiano
toccante,
compassionévole
Tedesco
Mitleid erregen.
allutàe, allutài , vrb: allutare 1 Definizione
agiummai coment'e allúere, foedhandho de is sentidos, de s'atentzione, de sa manera de fàere cosa, fàere prus biatzu
Sinonimi e contrari
allutzare
/
abbiatzare,
abbibare
Modi di dire
csn:
a. is origas = fàghere bene atentzione, iscurtare bene; a. is ogus = abbaidare bene, abbèrrere bene sos ogros, abbaidendhe
Frasi
sa discussioni fiat allutendusí sempri de prus ◊ allutarí is origas poita sa campana mala at pigau torra a sonai! (A.Cannas)◊ dónnia pitica cosa si faet allutare sos ogos ◊ Luisicu iat allutau is origas, ma no arrennesciat a cumprendi ◊ andendu su burricu pariat chi dhi fut benendu su sonnu, ma su meri dh'at fatu allutai apretendidhu a istrúmbulu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
raviver,
exciter
Inglese
to revive,
to excite
Spagnolo
avivar,
excitar
Italiano
ravvivare,
eccitare
Tedesco
beleben,
erregen.
arrachèdiri , vrb: arrechèdede,
arrechèdere,
arrechedi,
arrechèdiri,
errechèdere,
rechèdere* Definizione
andhare bene meda, fàere bene, pràghere, nau mescamente de cosas de papare o chi asséliant unu bisóngiu coment'e chi siat própriu cussa sa chi pedit s'organísimu
Sinonimi e contrari
cufàchere,
piàchere,
renchènnere
| ctr.
nòcere
Frasi
su cocòi fatu in domu parit chi arrachedat! (A.Garau)◊ su binu no mi arrachedit meda! ◊ a mengianu su sonnu praxit, arrechedit ◊ mi arrechedet de bufare una tassa de binu, papandhe ◊ a parte de chitzu s'intendhit sa friscura e arrechedit a si bestire
Traduzioni
Francese
désirer ardemment
Inglese
to crave for
Spagnolo
apetecer,
desear
Italiano
appetire
Tedesco
begehren,
Appetit erregen.
arrapài 1 , vrb rfl: arrapare 1 Definizione
nau de ómine, sentire gana forte po fémina
Etimo
itl.
arrapare
Traduzioni
Francese
s'exciter sexuellement
Inglese
to excite sexually
Spagnolo
ponerse cachondo
Italiano
eccitarsi sessualménte
Tedesco
sich erregen.
inchimerài, inchimeràre , vrb: inchimeriare Definizione
pigare chimera, pigare o giare arennegu, fintzes pònnere in conca calecuna idea a bisura de chimera
Sinonimi e contrari
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerire,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Frasi
sendhe míseru isciau, t'inchimeras e ti faghes padronu in prepoténtzia (P.Casu)◊ su chelu si fit inchimeradu e caleit de botu sa irada de s'abba ◊ si bulluzat su mare, dae subra l'inchimerant sas nues… in pag'ora est un'inferru! ◊ sas aeras inchimeradas no faghent isperare in dies bonas ◊ si inchimeras a mie, ti zuro chi non cantas prus in logu! (M.Z.Funedda)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'obstiner,
s'irriter
Inglese
to be obstinate
Spagnolo
obstinarse,
empeñarse
Italiano
incaponirsi,
alterarsi
Tedesco
sich versteifen,
sich erregen.
ingrillíri , vrb Definizione
inganire, prus che àteru nau de mascu o ómine po bènnere gana de fémina; nau de sèmene, bogare su sirione, fàere sa tzeurra
Sinonimi e contrari
ingrigliare,
insuai
/
abbrabai,
abbrossare,
chimire,
inceurrare,
tidhire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exciter
Inglese
to excite
Spagnolo
excitar
Italiano
eccitare
Tedesco
erregen.
insuài , vrb: insuare Definizione
nau de is animales fémina, èssere o bènnere in more; nau de gente, pesare burdellu, pònnere avolotu
Sinonimi e contrari
assuae,
impurdedhiri,
ingrilliri,
seguzare
2.
tocat a passai sa boxi e a insuai su logu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exciter
Inglese
to excite
Spagnolo
excitarse las hembras,
alborotar
Italiano
eccitare
Tedesco
erregen.
surrulài , vrb: surrullai Sinonimi e contrari
mòere,
salargiare,
trambuscare,
trumbugliai
Frasi
andu anch'est Arrosica a mi dha surrullai bèni bèni: oi dhi cantu s'alleluja! ◊ custus óminis funt surrullendi sa citadi ◊ nadendu surrullat s'àcua prus a lestru ◊ surrulit is brebeis! ◊ at agatau totu su logu infoxau e surrulau
Traduzioni
Francese
troubler,
bouleverser
Inglese
to shake
Spagnolo
agitar,
revolver
Italiano
agitare,
sconvòlgere
Tedesco
erregen,
verwirren.