acaloràre , vrb Definizione prus che àteru, su si dha pigare po calecuna chistione o sentire meda o forti ccn. cosa, trumentare Sinonimi e contrari acalorire / abborborare, ascalamare, incalamare Traduzioni Francese animer Inglese to warm up Spagnolo acalorarse Italiano accalorare Tedesco anfeuern, erregen.

afrescionósu , agt: afriscionosu, afrissionosu, friscionosu Definizione chi faet provare afriscione, chi dhue at de ndhe tènnere làstima; chi provat o chi tenet afriscione, làstima, piedade de is àteros Sinonimi e contrari cumpassivu, dolintiosu, feritzosu, lastimosu, piadosu, piaidadosu Frasi mama afrescionosa, agiua a fígios tuos! ◊ como ti agatas afrissionosa, ma sa curpa est sa tua, no de sa mala fortuna! 2. fit afriscionosu de su destinu meu Etimo srd. Traduzioni Francese touchant Inglese moving Spagnolo conmovedor Italiano toccante, compassionévole Tedesco Mitleid erregen.

allutàe, allutài , vrb: allutare 1 Definizione agiummai coment'e allúere, foedhandho de is sentidos, de s'atentzione, de sa manera de fàere cosa, fàere prus biatzu Sinonimi e contrari allutzare / abbiatzare, abbibare Modi di dire csn: a. is origas = fàghere bene atentzione, iscurtare bene; a. is ogus = abbaidare bene, abbèrrere bene sos ogros, abbaidendhe Frasi sa discussioni fiat allutendusí sempri de prus ◊ allutarí is origas poita sa campana mala at pigau torra a sonai! (A.Cannas)◊ dónnia pitica cosa si faet allutare sos ogos ◊ Luisicu iat allutau is origas, ma no arrennesciat a cumprendi ◊ andendu su burricu pariat chi dhi fut benendu su sonnu, ma su meri dh'at fatu allutai apretendidhu a istrúmbulu! Etimo srd. Traduzioni Francese raviver, exciter Inglese to revive, to excite Spagnolo avivar, excitar Italiano ravvivare, eccitare Tedesco beleben, erregen.

arrachèdiri , vrb: arrechèdede, arrechèdere, arrechedi, arrechèdiri, errechèdere, rechèdere* Definizione andhare bene meda, fàere bene, pràghere, nau mescamente de cosas de papare o chi asséliant unu bisóngiu coment'e chi siat própriu cussa sa chi pedit s'organísimu Sinonimi e contrari cufàchere, piàchere, renchènnere | ctr. nòcere Frasi su cocòi fatu in domu parit chi arrachedat! (A.Garau)◊ su binu no mi arrachedit meda! ◊ a mengianu su sonnu praxit, arrechedit ◊ mi arrechedet de bufare una tassa de binu, papandhe ◊ a parte de chitzu s'intendhit sa friscura e arrechedit a si bestire Traduzioni Francese désirer ardemment Inglese to crave for Spagnolo apetecer, desear Italiano appetire Tedesco begehren, Appetit erregen.

arrapài 1 , vrb rfl: arrapare 1 Definizione nau de ómine, sentire gana forte po fémina Etimo itl. arrapare Traduzioni Francese s'exciter sexuellement Inglese to excite sexually Spagnolo ponerse cachondo Italiano eccitarsi sessualménte Tedesco sich erregen.

inchimerài, inchimeràre , vrb: inchimeriare Definizione pigare chimera, pigare o giare arennegu, fintzes pònnere in conca calecuna idea a bisura de chimera Sinonimi e contrari abbetiae, achibberare, acroconai, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Frasi sendhe míseru isciau, t'inchimeras e ti faghes padronu in prepoténtzia (P.Casu)◊ su chelu si fit inchimeradu e caleit de botu sa irada de s'abba ◊ si bulluzat su mare, dae subra l'inchimerant sas nues… in pag'ora est un'inferru! ◊ sas aeras inchimeradas no faghent isperare in dies bonas ◊ si inchimeras a mie, ti zuro chi non cantas prus in logu! (M.Z.Funedda) Etimo srd. Traduzioni Francese s'obstiner, s'irriter Inglese to be obstinate Spagnolo obstinarse, empeñarse Italiano incaponirsi, alterarsi Tedesco sich versteifen, sich erregen.

ingrillíri , vrb Definizione inganire, prus che àteru nau de mascu o ómine po bènnere gana de fémina; nau de sèmene, bogare su sirione, fàere sa tzeurra Sinonimi e contrari ingrigliare, insuai / abbrabai, abbrossare, chimire, inceurrare, tidhire Etimo srd. Traduzioni Francese exciter Inglese to excite Spagnolo excitar Italiano eccitare Tedesco erregen.

insuài , vrb: insuare Definizione nau de is animales fémina, èssere o bènnere in more; nau de gente, pesare burdellu, pònnere avolotu Sinonimi e contrari assuae, impurdedhiri, ingrilliri, seguzare 2. tocat a passai sa boxi e a insuai su logu! Etimo srd. Traduzioni Francese exciter Inglese to excite Spagnolo excitarse las hembras, alborotar Italiano eccitare Tedesco erregen.

surrulài , vrb: surrullai Sinonimi e contrari mòere, salargiare, trambuscare, trumbugliai Frasi andu anch'est Arrosica a mi dha surrullai bèni bèni: oi dhi cantu s'alleluja! ◊ custus óminis funt surrullendi sa citadi ◊ nadendu surrullat s'àcua prus a lestru ◊ surrulit is brebeis! ◊ at agatau totu su logu infoxau e surrulau Traduzioni Francese troubler, bouleverser Inglese to shake Spagnolo agitar, revolver Italiano agitare, sconvòlgere Tedesco erregen, verwirren.

«« Cerca di nuovo