apeliài , vrb: peleai* Definitzione
pigare múngia, pelea, apeleu, po calecuna cosa, istare abbetiandho cricandho calecuna cosa a un'àteru
Sinònimos e contràrios
abeliai,
apiliare,
pedie
Tradutziones
Frantzesu
insister
Ingresu
to ask insistently
Ispagnolu
batallar,
apremiar
Italianu
combàttere,
affannarsi,
assillare
Tedescu
sich abmühen,
bedrängen.
betiàre , vrb: abbetiae* Definitzione
foedhare ancora arrespondhendho a ccn. coment'e po bòllere s'arrexone fintzes chentza ndhe àere
Sinònimos e contràrios
aconchizare,
acorrochinare,
aperrare,
briare,
certai,
reotare
/
achibberare,
acroconai,
afutare,
atediare,
collobbiare,
inchibberare,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
renignai
Tradutziones
Frantzesu
insister,
s'obstiner,
s'entêter,
être buté
Ingresu
to insist
Ispagnolu
insistir,
obstinarse
Italianu
insìstere,
ostinarsi
Tedescu
dabei bleiben.
corroàre , vrb Definitzione
sighire a foedhare difendhendho donniunu su pàrrere suo, fintzes abboghinare
Sinònimos e contràrios
abbetiae,
atoliai
Frases
siat comente si siat, eo su chi cheres tue no lu podo fàghere, at corroadu Zuanne (Z.F.Pintore)◊ Est Pinedhu! Est Pinedhu! - corroant a cuncordu totu sos púpulos -
Tradutziones
Frantzesu
insister pour défendre son propre opinion
Ingresu
to dwell on defence of his own opinion
Ispagnolu
obstinarse
Italianu
insìstere a difésa del pròprio parére
Tedescu
bei seiner Meinung bleiben.
impressíre, impressíri , vrb Definitzione
tènnere o pònnere presse
Sinònimos e contràrios
allestai,
allestire,
apressare,
apressibbiri,
apressurai,
impressare,
impressurare
| ctr.
abbacai,
abblandai
Frases
candho est arribbau, unu de sos cumpanzos lu fit impressindhe a contare s'istória de su Costerinu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
presser,
insister
Ingresu
to hasten
Ispagnolu
apresurar
Italianu
affrettare
Tedescu
beschleunigen,
sich beeilen.
rempicàre , vrb: arrempicai,
repicai,
repicare 1,
ribicare,
ripicare Definitzione
sighire a fàere is tocos de sa campana, sighire a sonare is campanas a ora meda, a festa; sonare un'istrumentu musicale bene meda, comente ischit fàere unu maistu; in cobertantza, istare abbetiandho sighindho a nàrrere, arrespondhendho, repitindho su chi si narat cun foedhos diferentes de matessi significau (fintzes coment'e manera de giare significau nou a is foedhos)/ repicai una porta = istare dubbu dubbu a meda pro chi l'abberzant
Sinònimos e contràrios
strichillonai,
trichizare
/
abbetiae
Frases
grandhe campana, sempre piús forte repica in sas aeras de Ichnusa! (P.Casu)◊ repicat s'ora dae campanile e no benis ancora!
3.
fit note e die repichenne pro la cumbínchere a fàghere su chi cheriat isse ◊ su sardu repicat peràulas de su matessi sinnificadu pro dare piús intinna a s'allega (G.Petazzi)◊ ti ant nadu chi nono e tue repichendhe! ◊ mamma già mi l'at repicadu de lassare sos cumpanzos malos! ◊ at dimannatu unu piachere ma nessune s'est móvitu e tanno bi l’at ribicata
4.
custa est s'ora de bènnere a gianna mia a repicare?!
Ètimu
ctl., spn.
Tradutziones
Frantzesu
tinter,
répondre,
insister
Ingresu
to toll
Ispagnolu
repicar,
tocar,
replicar
Italianu
rintoccare,
ribàttere
Tedescu
läuten,
schlagen.