apeliài , vrb: peleai* Definitzione pigare múngia, pelea, apeleu, po calecuna cosa, istare abbetiandho cricandho calecuna cosa a un'àteru Sinònimos e contràrios abeliai, apiliare, pedie Tradutziones Frantzesu insister Ingresu to ask insistently Ispagnolu batallar, apremiar Italianu combàttere, affannarsi, assillare Tedescu sich abmühen, bedrängen.

betiàre , vrb: abbetiae* Definitzione foedhare ancora arrespondhendho a ccn. coment'e po bòllere s'arrexone fintzes chentza ndhe àere Sinònimos e contràrios aconchizare, acorrochinare, aperrare, briare, certai, reotare / achibberare, acroconai, afutare, atediare, collobbiare, inchibberare, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, renignai Tradutziones Frantzesu insister, s'obstiner, s'entêter, être buté Ingresu to insist Ispagnolu insistir, obstinarse Italianu insìstere, ostinarsi Tedescu dabei bleiben.

corroàre , vrb Definitzione sighire a foedhare difendhendho donniunu su pàrrere suo, fintzes abboghinare Sinònimos e contràrios abbetiae, atoliai Frases siat comente si siat, eo su chi cheres tue no lu podo fàghere, at corroadu Zuanne (Z.F.Pintore)◊ Est Pinedhu! Est Pinedhu! - corroant a cuncordu totu sos púpulos - Tradutziones Frantzesu insister pour défendre son propre opinion Ingresu to dwell on defence of his own opinion Ispagnolu obstinarse Italianu insìstere a difésa del pròprio parére Tedescu bei seiner Meinung bleiben.

impressíre, impressíri , vrb Definitzione tènnere o pònnere presse Sinònimos e contràrios allestai, allestire, apressare, apressibbiri, apressurai, impressare, impressurare | ctr. abbacai, abblandai Frases candho est arribbau, unu de sos cumpanzos lu fit impressindhe a contare s'istória de su Costerinu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu presser, insister Ingresu to hasten Ispagnolu apresurar Italianu affrettare Tedescu beschleunigen, sich beeilen.

rempicàre , vrb: arrempicai, repicai, repicare 1, ribicare, ripicare Definitzione sighire a fàere is tocos de sa campana, sighire a sonare is campanas a ora meda, a festa; sonare un'istrumentu musicale bene meda, comente ischit fàere unu maistu; in cobertantza, istare abbetiandho sighindho a nàrrere, arrespondhendho, repitindho su chi si narat cun foedhos diferentes de matessi significau (fintzes coment'e manera de giare significau nou a is foedhos)/ repicai una porta = istare dubbu dubbu a meda pro chi l'abberzant Sinònimos e contràrios strichillonai, trichizare / abbetiae Frases grandhe campana, sempre piús forte repica in sas aeras de Ichnusa! (P.Casu)◊ repicat s'ora dae campanile e no benis ancora! 3. fit note e die repichenne pro la cumbínchere a fàghere su chi cheriat isse ◊ su sardu repicat peràulas de su matessi sinnificadu pro dare piús intinna a s'allega (G.Petazzi)◊ ti ant nadu chi nono e tue repichendhe! ◊ mamma già mi l'at repicadu de lassare sos cumpanzos malos! ◊ at dimannatu unu piachere ma nessune s'est móvitu e tanno bi l’at ribicata 4. custa est s'ora de bènnere a gianna mia a repicare?! Ètimu ctl., spn. Tradutziones Frantzesu tinter, répondre, insister Ingresu to toll Ispagnolu repicar, tocar, replicar Italianu rintoccare, ribàttere Tedescu läuten, schlagen.

«« Torra a chircare