allaputzài , vrb: allepuciae, allepuciai, alleputzai, alleputzare, alliputzai, ellepuciare Definitzione papare calecuna cosa, torrare in fortzas, ingrassare; bestire bene, bene cuncordaos, su si fàere bellos in contu de bestimentu Sinònimos e contràrios allepuciri, arrempudhire / addinghillai, allepuritzare, arrepicai 2, assamodare, atrigliare, chinchinnare, cumpòniri, cuncodrai Frases castit, su dotori, chi mi dha podit torrai a allaputzai sa piciochedha, ca est mesu iscòncia ◊ pensa a sa saludi: a trabballai gei andat bèni, ma innantis ti depis torrai a alleputzai! (I.Murgia) 2. poneisí is capedhus e allaputzaisí bèni! ◊ funt sannoris totu bèni allaputzaus e boint èssi serbius cun totu s'arraspetu ◊ dhui fiat genti totu alliputzara, totu infrochitara ◊ e tochit, babbai, allaputzissí ca seus in festa! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir, se pomponner, se parer Ingresu to dress up to make cocky (oneself) Ispagnolu fortalecer, acicalarse Italianu rinvigorire, ringalluzzire, attillarsi Tedescu stark werden, eitel werden, sich aufputzen.

alleporedhàre , vrb Definitzione èssere alligros; èssere o bènnere in calore Sinònimos e contràrios alleporizare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare / insuai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir Ingresu to make cocky, to be merry Ispagnolu estar alegre, estar cachondo Italianu èssere allégro, ringalluzzare Tedescu fröhlich sein, eitel werden.

alleporedhàu , pps, agt Definitzione de alleporedhare Sinònimos e contràrios alleputzau, alleporizadu, arreputzadu / incaboniscau, ingrigliadu Tradutziones Frantzesu ragaillardi, gai Ingresu made cocky, merry Ispagnolu alegre, cachondo Italianu ringalluzzito, allégro Tedescu eitel geworden, fröhlich.

alleporizàre , vrb Definitzione brinchidare che a su lèpere, èssere alligru, nau fintzes de sa natura de s'ómine candho si faet tètera / macu alleporizadu = chi si giaet a fàere Sinònimos e contràrios alleporedhare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir Ingresu to make cocky Ispagnolu estar alegre, ponerse cachondo Italianu ringalluzzire Tedescu eitel werden.

alleputzàu , pps, agt: alliputzau Definitzione de alleputzai Sinònimos e contràrios alleporedhau, alleporizadu, alleputziu, arrempudhiu, trinitu / cdh. achinchinnatu 2. totu alleputzau si dha cantat, prexau! 3. gei ses alleputzau, oi, paris unu sennori! ◊ mulleri alleputzada… corramenta segura! ◊ cun pobidhu miu gi no fiat cosa de s'arrosci, sempri bèni alliputzau fiat Tradutziones Frantzesu ragaillardi, gai, pomponné Ingresu made cocky, merry, dressed up Ispagnolu alegre, acicalado Italianu ringalluzzito, allégro, agghindato Tedescu eitel geworden, fröhlich, herausgeputzt.

apudhài , vrb: apudhare Definitzione su si che artzare a su pudhàrgiu, a s’acorru de is pudhas, artzare a pitzu de calecuna cosa che is pudhas; andhare a in artu; su si crèdere meda, bogare atza che pudhu in mesu de pudhas Sinònimos e contràrios apiculai, apodhilare, apudhalzare / ampiai, alciare / alleporedhare, alleporizare, apudhichinare, incaboniscai, ingrigliare Frases ma càstia cussu caboni chi si est apudhau asuba de sa carrada! ◊ custa pudha fiat apudhada asuba de unu muntoni de òru… 2. sa nébida a mengianu de su Frumindosa si ndi apudhat a bidha Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se percher, ragaillardir, remplir d'orgueil Ingresu to perch, to make proud, to make cocky Ispagnolu posarse los pájaros, engallarse Italianu appollaiarsi, ringalluzzire, insuperbire Tedescu sich niederkauen, eitel werden, stolz werden.

apudhichinàre, apudhighinàre , vrb Definitzione fàere su pudhighinu, che is pudhighinos, nau prus che àteru in cobertantza de is piciochedhos; su si pònnere o istare che pudhas, che pudhighinos in pitzu de calecuna cosa Sinònimos e contràrios alleporedhare, alleporizare, apudhai, incaboniscai, ingrigliare / apudhalzare 2. apudhighinada in sas àlbures, sighiat a si fàghere sa zoronada budhinne cariasa Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'enorgueillir, ragaillardir Ingresu to make proud, to make cocky Ispagnolu engallarse Italianu insuperbirsi, ringalluzzire Tedescu stolz werden, eitel werden.

arrampudhíu , agt: arrempudhiu, arrepudhiu Definitzione chi est in pudhu, inganatzidu, fintzes bestiu bene Sinònimos e contràrios alleputzau, galosu, inganatzidu Frases su bírdiu fiat un'ómini arrampudhiu e sena de rispetu perunu po sa fillasta (F.Carlini)◊ nara, o piciochedhu… ge non ast a èssi tropu arrampudhiu, chi bolis intrai aundi est filla mia?!…◊ ma càstia, est béciu ma barrosu e arrampudhiu, circhendi fémina po si torrai a cojai! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardi Ingresu cocky Ispagnolu engreído Italianu ringalluzzito Tedescu eitel.

incaboniscadúra , nf Definitzione su s'incaboniscai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu action de se rengorger Ingresu becoming cocky Ispagnolu envalentonamiento, engreimiento Italianu ringalluzziménto Tedescu eitel werden.

incaboniscài , vrb Definitzione coment'e fàere su caboniscu, su si giare importu mannu, fàere su togo; fintzes artziaresiche arrespondhendho cun ifadu po cosa chi no praghet Sinònimos e contràrios achighiristai, alleporedhare, altivai, impudhai, inchibberare, inchighiristai 2. mi naras chi seu atesu e apustis si mi acostu t'incaboniscas?! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir, être hardi Ingresu to make cocky Ispagnolu envalentonarse, engallarse Italianu ringalluzzire, èssere baldanzóso Tedescu sich brüsten.

inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari, incragaristai, increghestare Definitzione coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza Sinònimos e contràrios achibberare, achighiristai, altivai, inchibberare, inchighiridhare / abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arrannegai, collobbiare, inchestare, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Frases at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se fâcher à mort, remplir d'orgueil, lever la crête Ingresu to fret and fume, to make proud, to get cocky Ispagnolu alzar el gallo Italianu adirarsi forteménte, insuperbire, alzar la crésta Tedescu sich erzürnen, stolz werden, den Kamm schwellen lassen.

ingrigliàdu , pps, agt Definitzione de ingrigliare Sinònimos e contràrios alleporedhau, alleporizadu, arreputzadu, incaboniscau Tradutziones Frantzesu ragaillardi Ingresu cocky (made) Ispagnolu engallado Italianu ringalluzzito Tedescu eitel.

ingrigliàre , vrb Definitzione abbiatzare, essire prus atzudos e inganios Sinònimos e contràrios alleporedhare, alleporizare, apudhai, apudhichinare, incaboniscai, ingrilliri Frases a sa música allegra s'ingrígliant finas sos betzos Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir Ingresu to make cocky Ispagnolu engallar Italianu ringalluzzire Tedescu eitel werden.

«« Torra a chircare