allaputzài , vrb: allepuciae,
allepuciai,
alleputzai,
alleputzare,
alliputzai,
ellepuciare Definitzione
papare calecuna cosa, torrare in fortzas, ingrassare; bestire bene, bene cuncordaos, su si fàere bellos in contu de bestimentu
Sinònimos e contràrios
allepuciri,
arrempudhire
/
addinghillai,
allepuritzare,
arrepicai 2,
assamodare,
atrigliare,
chinchinnare,
cumpòniri,
cuncodrai
Frases
castit, su dotori, chi mi dha podit torrai a allaputzai sa piciochedha, ca est mesu iscòncia ◊ pensa a sa saludi: a trabballai gei andat bèni, ma innantis ti depis torrai a alleputzai! (I.Murgia)
2.
poneisí is capedhus e allaputzaisí bèni! ◊ funt sannoris totu bèni allaputzaus e boint èssi serbius cun totu s'arraspetu ◊ dhui fiat genti totu alliputzara, totu infrochitara ◊ e tochit, babbai, allaputzissí ca seus in festa!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardir,
se pomponner,
se parer
Ingresu
to dress up to make cocky (oneself)
Ispagnolu
fortalecer,
acicalarse
Italianu
rinvigorire,
ringalluzzire,
attillarsi
Tedescu
stark werden,
eitel werden,
sich aufputzen.
alleporedhàre , vrb Definitzione
èssere alligros; èssere o bènnere in calore
Sinònimos e contràrios
alleporizare,
apudhai,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrigliare
/
insuai
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardir
Ingresu
to make cocky,
to be merry
Ispagnolu
estar alegre,
estar cachondo
Italianu
èssere allégro,
ringalluzzare
Tedescu
fröhlich sein,
eitel werden.
alleporedhàu , pps, agt Definitzione
de alleporedhare
Sinònimos e contràrios
alleputzau,
alleporizadu,
arreputzadu
/
incaboniscau,
ingrigliadu
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardi,
gai
Ingresu
made cocky,
merry
Ispagnolu
alegre,
cachondo
Italianu
ringalluzzito,
allégro
Tedescu
eitel geworden,
fröhlich.
alleporizàre , vrb Definitzione
brinchidare che a su lèpere, èssere alligru, nau fintzes de sa natura de s'ómine candho si faet tètera / macu alleporizadu = chi si giaet a fàere
Sinònimos e contràrios
alleporedhare,
apudhai,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrigliare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardir
Ingresu
to make cocky
Ispagnolu
estar alegre,
ponerse cachondo
Italianu
ringalluzzire
Tedescu
eitel werden.
alleputzàu , pps, agt: alliputzau Definitzione
de alleputzai
Sinònimos e contràrios
alleporedhau,
alleporizadu,
alleputziu,
arrempudhiu,
trinitu
/
cdh. achinchinnatu
2.
totu alleputzau si dha cantat, prexau!
3.
gei ses alleputzau, oi, paris unu sennori! ◊ mulleri alleputzada… corramenta segura! ◊ cun pobidhu miu gi no fiat cosa de s'arrosci, sempri bèni alliputzau fiat
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardi,
gai,
pomponné
Ingresu
made cocky,
merry,
dressed up
Ispagnolu
alegre,
acicalado
Italianu
ringalluzzito,
allégro,
agghindato
Tedescu
eitel geworden,
fröhlich,
herausgeputzt.
apudhài , vrb: apudhare Definitzione
su si che artzare a su pudhàrgiu, a s’acorru de is pudhas, artzare a pitzu de calecuna cosa che is pudhas; andhare a in artu; su si crèdere meda, bogare atza che pudhu in mesu de pudhas
Sinònimos e contràrios
apiculai,
apodhilare,
apudhalzare
/
ampiai,
alciare
/
alleporedhare,
alleporizare,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrigliare
Frases
ma càstia cussu caboni chi si est apudhau asuba de sa carrada! ◊ custa pudha fiat apudhada asuba de unu muntoni de òru…
2.
sa nébida a mengianu de su Frumindosa si ndi apudhat a bidha
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se percher,
ragaillardir,
remplir d'orgueil
Ingresu
to perch,
to make proud,
to make cocky
Ispagnolu
posarse los pájaros,
engallarse
Italianu
appollaiarsi,
ringalluzzire,
insuperbire
Tedescu
sich niederkauen,
eitel werden,
stolz werden.
apudhichinàre, apudhighinàre , vrb Definitzione
fàere su pudhighinu, che is pudhighinos, nau prus che àteru in cobertantza de is piciochedhos; su si pònnere o istare che pudhas, che pudhighinos in pitzu de calecuna cosa
Sinònimos e contràrios
alleporedhare,
alleporizare,
apudhai,
incaboniscai,
ingrigliare
/
apudhalzare
2.
apudhighinada in sas àlbures, sighiat a si fàghere sa zoronada budhinne cariasa
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
s'enorgueillir,
ragaillardir
Ingresu
to make proud,
to make cocky
Ispagnolu
engallarse
Italianu
insuperbirsi,
ringalluzzire
Tedescu
stolz werden,
eitel werden.
arrampudhíu , agt: arrempudhiu,
arrepudhiu Definitzione
chi est in pudhu, inganatzidu, fintzes bestiu bene
Sinònimos e contràrios
alleputzau,
galosu,
inganatzidu
Frases
su bírdiu fiat un'ómini arrampudhiu e sena de rispetu perunu po sa fillasta (F.Carlini)◊ nara, o piciochedhu… ge non ast a èssi tropu arrampudhiu, chi bolis intrai aundi est filla mia?!…◊ ma càstia, est béciu ma barrosu e arrampudhiu, circhendi fémina po si torrai a cojai!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardi
Ingresu
cocky
Ispagnolu
engreído
Italianu
ringalluzzito
Tedescu
eitel.
incaboniscadúra , nf Definitzione
su s'incaboniscai
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
action de se rengorger
Ingresu
becoming cocky
Ispagnolu
envalentonamiento,
engreimiento
Italianu
ringalluzziménto
Tedescu
eitel werden.
incaboniscài , vrb Definitzione
coment'e fàere su caboniscu, su si giare importu mannu, fàere su togo; fintzes artziaresiche arrespondhendho cun ifadu po cosa chi no praghet
Sinònimos e contràrios
achighiristai,
alleporedhare,
altivai,
impudhai,
inchibberare,
inchighiristai
2.
mi naras chi seu atesu e apustis si mi acostu t'incaboniscas?!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardir,
être hardi
Ingresu
to make cocky
Ispagnolu
envalentonarse,
engallarse
Italianu
ringalluzzire,
èssere baldanzóso
Tedescu
sich brüsten.
inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari,
incragaristai,
increghestare Definitzione
coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza
Sinònimos e contràrios
achibberare,
achighiristai,
altivai,
inchibberare,
inchighiridhare
/
abbetiae,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arrannegai,
collobbiare,
inchestare,
inchietae,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Frases
at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se fâcher à mort,
remplir d'orgueil,
lever la crête
Ingresu
to fret and fume,
to make proud,
to get cocky
Ispagnolu
alzar el gallo
Italianu
adirarsi forteménte,
insuperbire,
alzar la crésta
Tedescu
sich erzürnen,
stolz werden,
den Kamm schwellen lassen.
ingrigliàdu , pps, agt Definitzione
de ingrigliare
Sinònimos e contràrios
alleporedhau,
alleporizadu,
arreputzadu,
incaboniscau
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardi
Ingresu
cocky (made)
Ispagnolu
engallado
Italianu
ringalluzzito
Tedescu
eitel.
ingrigliàre , vrb Definitzione
abbiatzare, essire prus atzudos e inganios
Sinònimos e contràrios
alleporedhare,
alleporizare,
apudhai,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrilliri
Frases
a sa música allegra s'ingrígliant finas sos betzos
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardir
Ingresu
to make cocky
Ispagnolu
engallar
Italianu
ringalluzzire
Tedescu
eitel werden.