camaréri , nm: cambareri,
camerieri Definitzione
ómine chi atendhet istràngios mescamente in albergos
Sinònimos e contràrios
serbidori,
teracu
Frases
candu at tocau sa porta est essiu unu cambareri ◊ benit unu camareri e dhi narat: “Ita disígiat, sa Sennora?”◊ su fizu de su re at postu a su camareri pena de molte si no fit beru su chi li naraiat ◊ nos altzaiat sa boghe fintzas unu camareri! (F.I.Mannu)
Sambenados e Provèrbios
smb:
Cammareri
Terminologia iscientìfica
prf
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
garçon,
domestique
Ingresu
waiter
Ispagnolu
camarero (loc. pubbl.),
criado (casa)
Italianu
camerière
Tedescu
Kellner.
pesàdu , pps, agt: pesau Definitzione
de pesare (cun totu is significaos chi tenet)/ a sa pesada = istendhe ritzu, prantau, istantàrgiu; unu pesau, una pesada = logu in artu
Sinònimos e contràrios
ficadu,
ritzu
| ctr.
corcadu
Frases
unu apustis s’àturu si ndi seus pesaus po si acostai ◊ ndhe apo pesadu sos pitzinnos ca depent andhare a iscola ◊ cun custu fritu su pane no bi at pesadu
2.
zughiat sos pilos pesados pariat un'ultzu ◊ seu abarrada pesada abetendi a tui ◊ comente istat mamma tua: pesada est o in letu? ◊ cussa in bidha dhui parit nàscia e pesada ◊ su chi semus ponindhe pro fàghere sos durches est totu cosa pesada ◊ ch'est mesanote e bois ancora pesados! ◊ is bandidus, biendu su mortu pesau, nc'iscàvuant totu e iscapant a curri
Tradutziones
Frantzesu
debout,
bien levé,
élevé,
pesé
Ingresu
weighed,
raised,
reared,
leavened
Ispagnolu
levantado,
alzado,
fermentado,
leudado,
criado,
educado,
pesado
Italianu
alzato,
lievitato,
allevato,
pesato
Tedescu
aufgestanden,
aufgegangen,
aufgezogen.
selvidòre , nm, agt: serbidore,
serbidori,
servidore,
sirvidore Definitzione
persona, ómine, chi atendhet a ccn. a pagamentu (nau de f., -a); chi serbit o andhat a serbire
Sinònimos e contràrios
teracu,
lacaju 1
Ètimu
ctl., spn.
Tradutziones
Frantzesu
domestique
Ingresu
servant
Ispagnolu
servidor,
criado
Italianu
servitóre
Tedescu
Diener.
teràcu , nm: (su t. = suteràcu) ceracu
seracu,
teragu,
tzaracu* Definitzione
ómine pagau po serbire a contu de mere angenu, fintzes persona isfrutada, obbrigada a serbire chentza profetu suo / su t. de pè = tzeracu chi a paga pigat annu cun annu su batorunu de totu su chi produet e a is chimbe annos fintzes su batorunu de su bestiàmene; su t. pagadu = tzeracu pagau a dinare
Sinònimos e contràrios
intzeracu
| ctr.
mere
Frases
sos Sardos no sunt nàschidos teracos, ma solu pòveros ◊ fia teracu anzenu ma a sos vinti annos mi ndh'essei e mi ponei abbandha ◊ su teracu est in podere de su mere
Tradutziones
Frantzesu
serviteur
Ingresu
servant
Ispagnolu
criado,
doméstico
Italianu
sèrvo
Tedescu
Diener.
tzaràcu , nm: ceracu,
seracu,
teracu,
tzeracu Definitzione
ómine pagau po serbire a contu de mere angenu; fintzes giòvono, piciocu / leare o portare a ccn. a tzerachinu = coment'e unu tzeracu
Sinònimos e contràrios
intzeracu
/
cdh.,
ttrs. tziracu
Frases
a issa dh'arrespetant tzeracus e meris ◊ furat su tzeracu, furat sa serbirora e ti faint torrai a s'ossu! ◊ su tzerachedhu si aiat atzapatu un'àteru mere e si nche fit annatu ◊ candho cumenciaiat a amannitare, unu, dhu mandhànt a tzerachedhu cun meres angenos po dhi giare un'imbudu de trigu
Tradutziones
Frantzesu
domestique
Ingresu
servant
Ispagnolu
criado,
doméstico
Italianu
sèrvo
Tedescu
Diener.