istànca , nf: istanga,
stanga Definitzione
orrugu de linna grussu de pònnere apalas de sa genna po dha poderare serrada bene segura, o po trebballare in sa prentza in su molinu de s'olia, po fàere fortza ponendhodha apuntedhada a ccn. cosa
Sinònimos e contràrios
barra 1,
leva 1
Maneras de nàrrere
csn:
un'i. de ómini = ómine russu e artu, fatu in forte; corp'e istanga!… = male, mih! (si narat addaghi dispiaghet carchi cosa chi est piàghida a s'àteru chi si l'at tenta a fura o chentza la triballare)
Frases
sa pira de sos isportinos cheriat azustada a istanca, supressendhe ◊ cumandhadu at zente cun istancas e a fine de ora cun tribàgliu tiradu ndhe l'ant fora (P.Pisurzi)◊ aferresit s'istanga po li corpare ◊ sa gianna fit serrada cun s'istanca de ferru ◊ ant agatau un'ou aici mannu… chi dhu fúrriant a istanga!
2.
corp'e istanga: praxit a tui puru sa cosa bona!
Ètimu
itl.
stanga
Tradutziones
Frantzesu
barre,
bâcle
Ingresu
bar
Ispagnolu
tranca
Italianu
sbarra,
spranga
Tedescu
Stange.
traèssa , nf: traversa,
travessa,
tressa,
truessa Definitzione
css. cosa posta o fata de traessu, a istúturu (in su sensu destra/manca in raportu a ananti/apalas): orrugu de linna, ferru, muru o àteru; fintzes tretu in mesu de duas puntas de monte po passare de una bandha a s'àtera; cosa in contràriu
Sinònimos e contràrios
istanca,
taulone,
travedha
/
murallone
Frases
in su palinzu bi amus fatu traessas pro fàghere iscra a ortu ◊ su fundhu de su carru est a traessas ◊ sa sedha, pro muntènnere sos duos arcos, zughet traessas ◊ sa truessa de su stàuli, is truessas de sa ferrada
3.
si ti bollit cussa, po nosu non ci funt travessas!
Ètimu
ltn.
tra(n)sversa
Tradutziones
Frantzesu
entretoise,
barrage
Ingresu
crossbar,
blockage
Ispagnolu
travesaño,
barrera
Italianu
travèrsa,
sbarra,
sbarraménto
Tedescu
Querbalken,
Absperrung.