acóssu , nm Definitzione
istadu de bisóngiu mannu
Sinònimos e contràrios
aprentu
Frases
postu in sa lughe, restas a s'iscuru, in acossu sas dies ti ant sighidu ◊ sos malos de como, chi no sunt in acossu, no furant pro si azibbare
Sambenados e Provèrbios
smb:
Accossu
Tradutziones
Frantzesu
état de besoin,
pauvreté
Ingresu
constraint,
poverty
Ispagnolu
estrechez
Italianu
costrizióne,
stato di bisógno
Tedescu
Zwang,
Notlage.
bàtu 2 , nm Definitzione
cunditzione, calidade / batire a b. malu, a malu b. = a puntu malu, a tretu malu, de istare male meda; si narat fintzas a bonu b. = bene
Sinònimos e contràrios
achitade,
puntu 1
Frases
a malu batu cun su coro ti apo lassadu trista e avilida ◊ die cun die, frades mios mi batint a batu malu ◊ semus a malu batu de su bisonzu! ◊ addaghi lu bido pedendhe sa limúsina mi batit a batu malu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
mauvaise condition,
état mauvais
Ingresu
bad health
Ispagnolu
situación difícil
Italianu
condizióne (brutta),
stato (cattivo)
Tedescu
schlechter Zustand.
dhòe, dhòi , avb, prn: dhue,
dhui,
idhoi Definitzione
foedhu po inditare unu css. logu inue dhue at calecuna cosa, o a inue si movet; coment'e prn. podet inditare css. cosa cun verbos chi suponent coment'e movimentu a una filada, a una bandha
Sinònimos e contràrios
be,
dhia,
dhi 1
Frases
su cras est su mundu prus bellu, sa fantasia dhoi bisat fortuna e saludi ◊ dhoi fut sa genti surruschiendu ◊ in cussu logu dhoi essit cosas màuas ◊ inue dhue at abba frisca? ◊ seu nàsciu in Seulu e dhue seu bíviu ◊ in sa pitzinnia nostra dhue fuit una lughe de incantu ◊ si no dhue pentzat issu pentzaedhoe bosàteros a dhi cricare fémina! ◊ incaraisidhoi a biri! ◊ cessu, curridhoi: ge dh'eus fata!…◊ cumandha e baidhoe! ◊ in su sartu dhue at margianes e sirbones
2.
dhoi fàciu s'acostiada mancai a iscurigadórgiu ◊ no permitit prus a nisciunus de dhui ghetai nudha in cussa terra ◊ ajó ca dhoi andaus nosu!
3.
un'àtera borta pentzadhoe bene a su chi faes! ◊ dhoi càstiu dèu a cussa cosa ◊ a is cosas chi naras tui dhoi creu ◊ dhue ndhe cheret de passiéntzia a dhu cumprèndhere!…
Ètimu
ltn.
illoc(que)
Tradutziones
Frantzesu
y
Ingresu
here,
there,
us
Ispagnolu
aquí,
allí,
ahí,
nos
Italianu
ci,
vi (avb. stato in luògo,
mòto a luògo),
ci (prn.)
Tedescu
dort,
da.
istàdu , pps, nm: istatu 1,
istau,
istétiu Definitzione
de istare: s'impreat fintzes coment'e pps. de su vrb. èssere; cunditziones, su istare pentzau coment'e manera de èssere; s'organizatzione pulítiga natzionale de unu pópulu
Sinònimos e contràrios
istàpiu
Maneras de nàrrere
csn:
bènnere o èssere in istadu (nau de fémina) = èssiri príngia; pònnere a istadu = pigai su vítziu, s'abbitúdini; leare istadu (nau de fémina) = cojaisí; torrai a istadu = a puntu malu
Frases
in cussu logu no bi so istau mai ◊ si no fit istétiu pro mene si aviat ghetau sa soca piús de una vorta
2.
si ses a malu istadu, lèadi meighina! ◊ cussas bacas sunt a malu istadu, lanzas e istasidas ◊ dàemi a ischire in s'istadu chi ses! ◊ a istadu bonu mi creit… ma dèu no seu mandroni! ◊ non nci at istadu prus mannu ne atra nobbilesa de mi bí in sa mesa de su Signori ◊ is imbriagus no funt a istadu de camminai deretus ◊ no si devet leare cussas cadhas in s'istadu chi est, ca est ràida!
3.
bi at nassiones chi no tenent un'istadu issoro pro si guvernare ◊ nassione e istadu sunt duas cosas diferentes
4.
si est cojubada in istadu ◊ comente si est cojubau, sa muzere est bénnia dereta in istadu ◊ Fulanu est postu a istadu a fàghere cussa vida (Z.Porcu)◊ gei ses torrada a istadu, mamma mia, sempri in su letu!…
Tradutziones
Frantzesu
été,
état
Ingresu
been,
state
Ispagnolu
estado
Italianu
stato
Tedescu
gewesen,
Staat.