Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

arreoràre , vrb Definitzione èssere a diferente idea Sinònimos e contràrios iscussentire | ctr. adduire Tradutziones Frantzesu n'être pas d'accord Ingresu to dissent Ispagnolu disentir Italianu dissentire Tedescu nicht übereinstimmen.

bàsciu 2 , cng Definitzione genia de foedhu chi giaet un'idea de tempus e cun chi o de aunit duas propositziones ponendho unu límite a s'àtera (chi negat semper)/ bàsciu de… (ora) = avb. de tempus Sinònimos e contràrios innantis Frases bàsciu chi faint su giru de totu sa bidha, no amegant de ndi torrai (A.Garau)◊ cudhu no podiat acetai bàsciu de dhu nai a sa mulleri ◊ bàsciu de si cojai no crocant impari ◊ no camminu bàsciu chi mi pàsiu 2. bàsciu de is otu no torrant a domu Tradutziones Frantzesu avant de… ne Ingresu before ahead… not Ispagnolu antes de… no a no ser que… no Italianu prima di… non, se non… non Tedescu bevor…, nicht.

cogiúdu , agt, nm: colludu, coxudu, cozudu, cuzudu Definitzione nau de mascu de animales, chi portat is butones, chi no est crastau (a disprétziu, o ca est atzuda, arrabiosa, si narat fintzes de fémina); su mascu de is brebès / cuadhu, porcu, malloru colludu Sinònimos e contràrios botonudu, botudu / cdh. cudhutu | ctr. crastrau Frases mi mandheint a tènnere custu poledhu cozudu chi, male domadu e imbitzadu, che leaiat s'arrastu de s'àina a unu chilòmetre e istei totu su sero pessighèndhelu 2. ita apu a nai immoi a is èguas colludas?!(Scomuniga) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu pas châtré Ingresu not castrated Ispagnolu cojudo, entero Italianu non castrato Tedescu nicht kastriert.

discrèiri, discrère , vrb Definitzione finire, acabbare o lassare de crèdere o de ibertare calecuna cosa Sinònimos e contràrios disaprensionai, iscrèdere* | ctr. crèdere Tradutziones Frantzesu revenir sur son opinion Ingresu to stop believing in Ispagnolu cambiar opinión Italianu discrédere Tedescu nicht mehr glauben.

disintonài , vrb Definitzione su no èssere a tonu, intonaos de boghe, fintzes su no torrare apare de duas cosas, in calecuna chistione Sinònimos e contràrios distonare, istonai | ctr. atonare Ètimu spn. desentonar Tradutziones Frantzesu chanter faux, dissoner Ingresu to be out of tune Ispagnolu desafinar Italianu stonare, dissonare Tedescu falsch spielen, oder singen, falsch klingen, nicht übereinstimmen.

gargàgiu , nm: gargaxu, gargazu, gragàglia, gragalla, gragallu 1, gragàrgiu, gragaxu, gregàgiu Definitzione nau de is crabas, pegus piticu chi tenet calecunu annu e chi, si est fémina, no at ancora angiau; nau de ccn., chi est piticu de carena Sinònimos e contràrios agrallu Frases in su bangu de tzia ita dha nant dhoi at petza de bòi, crabitus de lati, petza de gragalla, frisciuras e conchedhas Terminologia iscientìfica anall Ètimu ltn. gregarius Tradutziones Frantzesu chevreau, cabri Ingresu big kid Ispagnolu cabrito Italianu caprettóne Tedescu noch nicht werfende Ziege, noch nicht Mutterziege,

iscascedhàe, iscascedhài , vrb: iscassedhai, iscassedhare, iscassidhare, iscassellare, scascedhai Definitzione mòvere, essire de su giustu (nau fintzes de cumportamentu), no àere manu firma faendho una cosa, fàere unu movimentu pagu precisu, illascinare (e si narat fintzes de sa cosa chi si manígiat), fartare; fintzes betare de cuadhu Sinònimos e contràrios allescinai, iscassedhire, mòere / millire Frases fui seghendi a lepa, mi at iscassedhau sa manu e mi seu ingortu ◊ mi at iscassedhau sa manu: mi ndi apu ghetau tropu, de binu! ◊ pudendi in bíngia, si bit ca mi at iscassedhau sa manu e babbu si ndi est acatau ◊ nanca benias a is otu e funt is otu e mesu: iscassedhada s'ora ti est?! ◊ mi est iscassedhau s'ollu: immoi custa cosa est tropu cundia! 2. est iscassidhau in s'iscamedhadorju Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu déconner, jeter, démonter Ingresu to be wrong, to throw Ispagnolu equivocarse, temblar, desmontar Italianu sgarrare, sbalzare Tedescu nicht genau sein, nicht genau gehen, werfen.

ischivíre , vrb: schiviri Definitzione tènnere àscamu, ischifu, de sa cosa Sinònimos e contràrios aschiare, grisai 1, ischifare Tradutziones Frantzesu éprouver du dégoût, refuser Ingresu to loathe, to refuse Ispagnolu sentir asco Italianu provare schifo, rifiutare Tedescu ekeln, nicht vertragen.

màncu , nm, avb, cng: immancu, mancus Definitzione prus pagu, nau prus che àteru a su postu de unu no forte o fintzes po afortigare su no, s'idea de mancare, de no èssere; inditat sèmpere s'idea de farta o de méngua, de mancare (es. sas oto mancu deghe = mancant dexi minutus a is otu; is noi oras mancu cincu = mancant chimbe minutos a is noe) e in matemàtica tenet a símbulu / – / Sinònimos e contràrios nemmancu | ctr. finces, prus Maneras de nàrrere csn: chena mancu = chentza farta; mancu, mancus chi... (e fintzas "mancus" solu, + su vrb. a su cong.) = mancuberi, coment'e chi…, itl. nemmeno fosse; mancu su/sa/sos/sas…(+ númene, nadu coment'e a impudu, dispiàghidos) = no at pagadu, no ndh'est bàfidu, no ndhe balet (+ númene); èssere ómine de pacu prus o mancu = pagu ’e tzou, de pagu cabbale; èssere a mancu maledhu = istai unu pagu mellus de saludi; fàghere a mancu de carchi cosa = istare chentza, lassare istare; mancu po conca, po sonnu = mancu a bi pessare!; bènnere mancu, torrai de mancu = menguai, pèrdiri fortzas, essire peus, andhare de male in peus Frases ch'est colau su prus e no che at a colare su mancu? 2. si est gai mancu bi andho ◊ mancu a lèzere faghet, cun custa lughe ◊ no bi andhas tue e mancu deo! ◊ machisonza, no ti ndhe faghes mancu sa birgonza de faedhare gai?! ◊ no timet mancu sas annadas malas ◊ non piaghet mancu a isse ◊ cun custu corriaxu, sa bachixedha mancu si acatat de èssi giunta! 3. diaderus ndi fatzu de mancu de atrus trumentus! ◊ faghídendhe a mancu de fumare! ◊ no si ndhe podet fàghere de mancu a manigare 4. no ndhe at iscobiadu a sa muzere ca issa si fit posta chena mancu a sa parte de sa cuscénscia 5. mi brigat puru, mancu lu apa fatu pro cumbénia mia! ◊ mi catzas mancus chi sia unu cane! ◊ ite presse, mancu chi sias una chida sena papare?! 6. a mie mi ant acumpanzadu duas féminas fatendhe lughe cun d-unu titzone inchesu e brinchendhe muros de tres tancas: mancu sas rutas chi amus leadu!…◊ za nos est costadu cust'ozu… mancu su fritu chi amus leadu collindhe s'olia! 7. sa cosa chi no benit mai mancu est sa paràgula de Deus ◊ custa est funtana chi no benit mai mancu, ne in istiu e ne in annadas de sicore ◊ sa mere de domo, custa dea-pobidha, non beniat mai mancu in sas netzessidades (Z.Zazzu) Sambenados e Provèrbios smb: Mancu Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu moins, non plus, pas, même Ingresu not so much as Ispagnolu menos, ni, ni siquiera Italianu méno, nemméno, neppure Tedescu wenigste (Subst.), weniger (Adv.), nicht einmal (Adv.).

ne , cng: nen, ni, nin Definitzione foedhu chi s'impreat candho s'idea de nega reguardat prus de una cosa, mescamente duas o prus cosas bistas coment'e contràrias o diferentes, e sèmpere apustis de s'avb. de nega no, non / a/c.: candho portat ainnanti foedhu chi cumènciat cun cunsonante de sonu mudóngiu (o àtera chi in posidura intervocàlica si narat lébia) no dha lassat cambiare e dh'afortit: no cherzo ne casu e ne pane = nr. necàsu, nepàne ◊ no narat e ne faghet = nonnàrat e nefàghet ◊ ni noi ni dexi = ninnòi niddèxi ◊ ni totu e ni pagu = nr. nitótu e nipàgu (contrariamente a sa régula de su sardu de is cunsonantes mudòngias; ma si cunsideret chi ne benit de su ltn. nec e duncas acabbaiat cun cunsonante, comente de su restu acabbat fintzes sa forma nen) Frases no bi andhamus ne deo e ne tue, ne oe e ne cras, ne como e ne posca ◊ Nostra Sennora fit pòvera e no possediat nen poledhu, nen cabadhu ◊ nen perdo e nen balanzo ◊ no podia andai ni ainnantis ni acoa ◊ custa cosa no est ni bella e ni bona ◊ custu mànigu no est ne bambu e ne salidu, ma zustu ◊ no mirat ne a birde ne a sicu ◊ cust'isposóriu no si depit fai, ne cras e ne mai ◊ non pigu nin pagu nin totu Ètimu ltn. nec Tradutziones Frantzesu ni Ingresu neither, nor Ispagnolu ni Italianu né Tedescu und nicht, auch nicht, noch, weder… noch.

nemmàncu , cng, avb: nimmancu Definitzione coment'e cng. aciunghet unu foedhu po significare chi mancat cussu puru; coment'e avb. giaet prus fortza a un'àteru avb. de nega Sinònimos e contràrios mancu | ctr. finces Frases dh’apo a crede chi no eis inténdhiu nemmancu is trumbas de su postale?!…◊ candu si chistionat de custas cosas depis tenni s'arbítiu de no dha nomenai nimmancu, a sa bonànima de mamma! 2. issu cheriat bèndhere e tue depias comporare, non fis nemmancu furandhe! Ètimu itl. nemmanco Tradutziones Frantzesu non plus Ingresu neither, nor Ispagnolu ni, tampoco, ni siquiera Italianu neppure, nemméno Tedescu nicht einmal, auch nicht.

no , avb: non, nu Definitzione foedhu de nega impreada prus che àteru coment'e avb. (ma fintzes coment'e nm.) po giare a cumprèndhere sèmpere su contràriu de su chi si narat cun su vrb.; in d-unas cantu nadas, su no podet bàlere po adduire, fàere a cumprèndhere chi eja / a/c., impare cun su vrb. in forma de cong. si ponet sèmpere po fàere su modu de cumandhu negativu: no bi andhes!, no fuedhis aici!, no bos isarchedas!, no contedas fàulas!, no cumences!, no fatzais giura!, no ti pighis pentzamentu!, no dias curpas a su mastru!; si manígiat meda in is pregontas po ischire ma nau in su sensu precisu de bòllere su contràriu: Cudhu líbberu no mi l'as buscadu?, No l'as fatu ancora su cumandhu chi ti apo nadu?, No bi la ses morighendhe sa bagna in su fogu?; no + cong. = a bortas chi…, de is bortas chi… Maneras de nàrrere csn: (in prop. dipendhentes) no… + vrb. a su cong. = a bortas chi…, no siat chi…, a manera chi…, pro chi no…; no est a (+ vrb. inf. o cong.) = no tocat de…; no est chi… (+vrb.)? = de is bortas, (vrb.)?; dae su no no si tinghet paperi = si rispondhes totu chi nono, a sas dimandhas chi ti faghent (in su porrogu), no ischint e no iscrient nudha Frases no podia annare nen carru a innanti e nen carru ifatu ◊ no est cosa de tocares tue ◊ chin cussa nos istimamus, ma su babbu, no de mi la dare, no diat chèrrere mancu chi cole in su camminu issoro ◊ nu apu acutu a pigai su postali 2. cussu bàrriu est andhendhe male: arrànzalu no che lu perdas ◊ bae a bídere no li bisonzet cosa! ◊ s'inghinúciant fachendhe oratzione no los cumbincat sa tentatzione (T.Ziranu)◊ no ti dha provis meda sa conca, no ti noxat!…◊ custu dolore de conca so pessendhe no siant sos ogros chi mi lu sunt faghindhe ◊ at a esse mellus a nosi ndi andai, non mutat is carabbineris abberu! ◊ bazi e no che torredas!◊ intrate chi b'at fritu, non bos refrietas! (A.Pau) 3. no est gai, no, a fàghere a sa maconatza: dae tentu e fàghela bene, sa cosa! ◊ a nois no est a nos bierezas in gala: est a bíere ite bi at intro de su coro! ◊ no est a lu bídere gai, a cussu, no: cussu est professore de s'universidade, fintzas si no paret! ◊ no est chi comporais lissa bella? ◊ no est chi mi podes fàghere custu piaghere? 4. bi at ómine chi est una die cun s'una, una die cun s'àtera: e no faghent gai sos mascros berbeghinos puru?!…◊ ih, ello nono, no faghent totugantos gai, a si che collire sa linna chi at segadu àtere?!… Ponide cue e segadebbondhe, si ndhe cherides! ◊ custu no est fritu… lampu! 5. ballit prus su no miu chi no su si tuu Ètimu ltn. non Tradutziones Frantzesu ne… pas, point, non Ingresu not Ispagnolu no Italianu non Tedescu nicht, kein.

umbríne, umbrínu , agt, nm Definitzione nau de logu, chi istat meda in umbra, a cara a su Nord, chi dhue tocat pagu sole Sinònimos e contràrios arbàrgiu, carvàrgiu, carvarjinu, crogarzinu, culassoli, palassole, palassolinu, palavrida, travuntanàrgiu, umbràdile, umbritzu, umbrosu / ttrs. ritzesu | ctr. solianu Frases dogni umbrinu diventat solianu, su sole faghes tocare in totue Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu baiser Ingresu shady Ispagnolu sombrío Italianu ombróso, bacìo Tedescu schattig, nach Norden gelegen, von der Sonne nicht berührt.

«« Torra a chircare