acontzàre aconciài
acontzaxólu , nm Definition maistu chi faet acòncios, chi acònciat aparícios, màchinas o àteru chi tenet guastu o at fatu iscónciu Synonyms e antonyms aconciadore Etymon srd. Translations French réparateur English repairer Spanish reparador Italian riparatóre German Reparateur.
acontzedhàre , vrb Definition aconciare, agiustare a sa bona Synonyms e antonyms aconciai Etymon srd.
acontzímu, acontzínu aconcímu
acontzínzu , nm Synonyms e antonyms acónciu, acontzadura, acontzamentu Etymon srd.
acóntzu acónciu
acontzúra , nf Definition trebballu chi si faet po torrare a comente fut innanti o fàere méngius calecuna cosa Synonyms e antonyms aconciadura, acónciu, aderetzu, arràngiu | ctr. iscónciu, iscunsertu Sentences a manu a manu chi sos mastros de muru finint carchi acontzura, lassant su locu intunicatu e pulitu (T.Cherchi)◊ nemos de nois cumprendhet de fràicos e de acontzuras Etymon srd.
aconziminàre , vrb: conziminare Definition aconciare, agiustare a sa bona Synonyms e antonyms arragnare Translations French ajuster tan bien que mal English to repair as best one can Spanish arreglar a la diabla Italian aggiustare alla bèlla mèglio German so gut es geht instandsetzen.
acopiàda , nf Synonyms e antonyms acopiamentu, audhidura, giunghinzu, lobada Etymon srd. Translations French union English union Spanish unión Italian unióne German Paarung.
acopiadúra , nf Synonyms e antonyms acopiada Etymon srd.
acopiài , vrb: acopiare Definition pònnere a loba, a duos a duos impare, andhare a duos a duos; betare su mascu a sa fémina Synonyms e antonyms acrobai, agiobare, allobae, aparigai / saltiare, zúchere Translations French accoupler English to pair Spanish juntar, emparejar, aparear, acoplar Italian accoppiare German paaren.
acopiaméntu , nm Definition su acopiare, su pònnere impare a duos a duos, a loba Synonyms e antonyms acopiada, acópiu Etymon srd. Translations French accouplement English matching Spanish apareamiento Italian accoppiaménto German Paarung.
acopiàre acopiài
acópiu , nm Definition su si acopiai, su cobèrrere, nau de ómine (o de mascu) e fémina Synonyms e antonyms acopiamentu, zuchinzu Etymon srd. Translations French coït English copulation Spanish coito Italian còito German Beischlaf.
acopòre acabòre
acopulài acapulài
acoràdu , pps, agt: acorau Definition de acorare, acorai (e de acorai 1) Synonyms e antonyms afligidu, contribbuladu, iscoradu, iscoridu.
acoradúra , nf Definition su si pònnere a coro unu dannu, unu male, unu dispraxere, su dhu sentire forte Synonyms e antonyms abbatimentu, aflissione, afrigimentu, doloju, pesari, scoramentu, triltura Etymon srd.
acoràe , vrb: acorai, acorare Definition su si dha pigare a coro, istare dispràxios, pònnere in pena, fàere sufrire (ma si narat fintzes acoraisí de disígiu, de allegria, de su fritu) Synonyms e antonyms afligire Sentences lampos e tronos acorant su pastoredhu fatu de s'ama ◊ mancari su babbu no cherjat, si Deus cheret za bos cojubades: lassae de bos acorare! ◊ no maltrates sas criaduras, ca su babbu e sa mama si ndhe acorant! ◊ acoranne de su fritu, tocaiat a sas giannas petinne focu (A.Pau)◊ candho at lézidu cudha lítera, si est acorada e morta! Etymon itl. Translations French affliger, peiner English to grieve Spanish afligir, apenar Italian accorare German betrüben (tief).
acoragiài , vrb rfl Definition pigare coràgiu, su si fàere forte, crobare ànimu Synonyms e antonyms acoragire Sentences ti bolemu chistionai, ma nci fut fradi tuu e no mi dh'apu acoragiara! Etymon srd.