acorràe , vrb Definition cracare cun is corros Synonyms e antonyms incorrai.
acorràe 1, acorrài , vrb: acorrare,
aggorrare Definition
pònnere in s'acorru, intrare in logu serrau e fintzes pònnere in presone; arregòllere, ammuntonare cosa a un'oru, atobiare a unu logu
Synonyms e antonyms
acorralai,
aggrogogliai,
imbachilare,
immandrare,
incortae,
incortigliai
/
imprasonai,
tenturare
/
acolondrare,
afachiare,
arrocare,
assortai,
assortí,
ghirare,
tenturai
Idioms
csn:
acorrai a bidha = ghirare a bidha; acorrai su cuntzillu comunali = reunire su cossizu
Sentences
che los acorrat in unu chizone e los leat a colpos ◊ depio fàchere sos adiles pro che aggorrare sos crapitos ◊ su boinarxu est acorrendi su tallu ◊ a ora de acorrai, is brebeis funt torradas a solas ◊ e immoi candu si torraus a acorrai po fai is assessoris?
2.
sa zustíssia nche los at acorrados totugantos ◊ lah ca ti acorrant su bestiàmini!
3.
toca, piga s'iscova e acorranci totu a cudha parti! ◊ est acorrendi s'àliga iscovada cun sa pàlia ◊ apu a bolli bí, a sa scuada de sa festa, chi ant acorrai dinai meda!
Scientific Terminology
pst
Etymon
srd.
Translations
French
diriger
English
to shut in,
to convoy
Spanish
acorralar,
encerrar,
encaminar
Italian
convogliare,
rinchiùdere
German
leiten,
einschließen.
acorralài , vrb Definition
immandrare, portare su bestiàmene a su corrale
Synonyms e antonyms
acorrae 1,
imbachilare,
incortigliai
Scientific Terminology
pst
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
enfermer
English
to shut in
Spanish
acorralar
Italian
rinchiùdere
German
einschließen.
acorraméntu , nm Definition su acorrare Synonyms e antonyms acorrada, acorradura, acorru | ctr. iscapamentu Scientific Terminology pst Etymon srd.
acorràre acorràe 1
acorràre 1 , vrb Definition pigare o acapiare a corros un'animale Etymon srd.
acorratzài , vrb Synonyms e antonyms incortae, incortigliai Sentences ant acorratzau is pudhas Etymon srd.
acorratzàre , vrb Definition intrare apare is corros, gherrandho (nau de is boes o de àteros animales cun corros) Sentences sos boes si sunt acorratzados Etymon srd.
acorràtzu , nm: corratzu* Definition tretu apartau, serrau Synonyms e antonyms acorru, iscorratu / chizone Sentences iscomunigada, de domu mia ndi at fatu un'acorratzu de crabus mascus!
acorràu acorràdu
acorredhàdu , agt Synonyms e antonyms sicorrau Sentences eddeallos sos cambales de babbu acorredhados dae milli manzanos de neutore! (P.Fogarizzu) Etymon srd.
acorredhàri , vrb Definition bufare a corredha, fintzes in su sensu de s'imbriagare.
acorriadènte , nm Definition acorriamentu, ammodhigadura a dentes Synonyms e antonyms acorriadura Etymon srd.
acorriàdu , pps, agt: acorriatu, acorriau Definition de acorriare; chi dhi dolent is dentes a matzigare cosa tostada po comente at papau frutuàriu aghedu, chentza lómpiu (es. corniolu, pruna); chi est lentu, igragalau (nau de erbas), chi est che corria 2. so totu acorriadu, comente apo manigadu pruna agra 3. custa síndria est acorriada.
acorriadúra , nf Definition su acorriare; genia de sonu chi faent is dentes acorriadas frigandhodhas apare Synonyms e antonyms acorriadente, acorriamentu, alligadura Sentences si mànigas pruna crua ti faghet a acorriadura a dentes ◊ in cue bi tet àere piantu e acorriadura de dentes Etymon srd.
acorriaméntu , nm Synonyms e antonyms
acorriadente,
acorriadura
Etymon
srd.
Translations
French
agacement (des dents)
English
setting on edge
Spanish
el dar dentera
Italian
allegaménto
German
Zusammenziehung.
acorriàre , vrb Definition
est su chi faet a is dentes su frutuàriu papau aghedu chentza èssere ancora bene cotu e druche; atrotigare, fàere coment'e corria, a corria; baliare ccn. cosa
Synonyms e antonyms
incurriatare
/
agguantai,
babiai
Sentences
sa pruna crua mi at acorriadu sas dentes ◊ sa frúture cherva acórriat ◊ mi sento acorriare solu in bídere custa ua: no ndhe cherzo assazare!(P.Mossa)
2.
no faghet a bos nàrrere peruna cosa: no acorriades nudha!
Etymon
srd.
Translations
French
agacer
English
to set on edge
Spanish
dar dentera
Italian
allegare i dènti
German
sich zusammenziehen.
acorriàre 1 , vrb Definition acapiare a corrias Sentences su pisedhu fit acorrièndhesi sas botes ◊ zughiat sas cracas acorriadas a filuverru Etymon srd.
acorriatàdu , pps, agt Definition de acorriatare / pane acorriatadu = bene cotu.