A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acorriatàre , vrb Definition fàere tzacurrare is dentes; fàere corriatzu Synonyms e antonyms arrodare, titiriscare, tzacarrai Etymon srd. Translations French grincer English to grind Spanish rechinar Italian digrignare i dènti German fletschen (animalis), mit den Zähnen knirschen (cristianus).

acorriàtu, acorriàu acorriàdu

acorrimbòe , avb Definition chi est betau o pendhet a una parte Synonyms e antonyms abboe, achibboe, achifilu, calembru, imboe, ochirioe Etymon srd.

acorrinài , vrb Definition acapiare unu corru a su pei de su boe Synonyms e antonyms apedicare 1, apegonai Etymon srd.

acorrioncàdu , pps, agt Definition de acorrioncare; légiu e béciu che corronca, che corraga.

acorrioncàre , vrb Definition fàere a corronca, béciu e légiu Etymon srd.

acorrischedhàre , vrb Definition nau de laores, intostigare, sicare che corru, abbruxare Synonyms e antonyms intostai, intostighedhare Sentences si mancat s'abba o dh'imbatet fogu, su pisu, sa fae si acorrischedhat (Z.Porcu) Etymon srd.

acorrochinàre , vrb rfl Synonyms e antonyms abbetiae, aperrighinare, tostoinare Etymon srd. Translations French s'obstiner, s'entêter English to get obstinate Spanish emperrarse Italian incaponirsi German sich versteifen.

acorrociài , vrb Synonyms e antonyms incorrai, iscorratzare, sigorrai Etymon srd.

acorroncài , vrb Definition carragiare, pònnere asuta Sentences a is porrus dhis acorroncas custu lardu e sanant 2. coment'e cosa purdiada si sciadhonat acorroncau de istrobbus ◊ acorrau de s'umbra de bisus iscaréscius, acorroncau de arregordus, aundi seu? (L.Porchedhu)◊ po abarrai bèni acorroncau in s'àcua, a su linu dhi poniaus pedra.

acorronconàu , agt Definition chi est coment'e fatu a corroncone, béciu, nau de persona Etymon srd.

acorrongiài acarrongiài

acorropàre , vrb Synonyms e antonyms abbudronare, acedhae, aggrustare, apubulare, atropare, atrumare Sentences sos cumpanzos current a si che acorropare in coghina po aparare sas manos a bis zare pane.

acorrorinàu acoldolinàu

acorrotàu , agt Definition postu coment'e corota, caratza, màschera Sentences sas fizas fuint cun s’issàlliu acorrotau in cara, pranghindhe sa mama morta (C.Frau) Etymon srd.

acorróu , nm Definition pigada in giru, befa, brigúngia Synonyms e antonyms befa, dellezu, mofa, tzàntara.

acorrovedhài , vrb Definition su istare o pònnere coment'e acugudhau, acorredhau, coment’e acancarronau e firmu acanta a sa forredha in su fogu Synonyms e antonyms achizonare, arreconai Sentences is pipias currint aund'e sa mama e si dhi acorrovedhant acanta (R.Spissu)◊ is amigas mias andant a Missa e dèu sempri acorrovedhada in domu! Etymon srd.

acorrovonài , vrb Definition pònnere a una parte Synonyms e antonyms acuzonare, afurringonai, arreconai, frànghere, partare Etymon srd.

acorrovonàu , pps, agt Definition de acorrovonai; chi est coment'e postu o apartau a unu corrovoni, acugigonau Synonyms e antonyms afurrungonau, arrenconau Sentences s'ómini fiat acorrovonau a costau de su letu.

acórru , nm: aggorru Definition logu serrau, prus che àteru fatu po bestiàmene; su acorrare, s'ora de acorrare, de portare a s’acorru Synonyms e antonyms acorradolzu, acorramentu, acorratzu, arrocu 1, màndara Sentences sa genti fut surruschiendu pariat un'acorru de procus! ◊ a s'impudhile si che bocabant sas crapas dae s'aggorru 2. crabas e arveghes a s'aviu e a s'acorru giughent bentre lena ◊ a s'ora de s'acorru su pastori nd'istorrat is brebeis po mulli Scientific Terminology srr Etymon srd. Translations French enclos English corral Spanish corral Italian recinto German Pferch.