acostóu , nm: costou* Synonyms e antonyms costoimentu Sentences in débbile sinu ànima pura no at acostou (P.Casu).
acóstu , avb Synonyms e antonyms acanta, acurtzu Sentences tue no fist sempre de un'andhare, ma calchi bolta, passendhe acua acostu, mi bidia currispostu Etymon srd.
acóstu 1 acóstiu
acostumàdu , pps, agt: acustumatu Definition
de acostumare; nau de css. cosa, chi si costumat a fàere, su chi si faet sèmpere; nau de su fàere de unu, chi est onestu, bene educau
2.
at fatu ribbellione nendhe chi su tribbutu acostumadu est imposta noa
3.
as bene seberadu fémina in totu acostumada!
Translations
Italian
sòlito
acostumài , vrb: acostumare,
costumai Definition
tènnere o àere a parusu, àere s'abbitúdine, s’avesu; giare bonas abbitúdines
Synonyms e antonyms
abbetuare,
abesare,
acomunai,
arranguai,
imbisciare,
ingustai,
parusare
Sentences
a dí de oi unu tempus acostumaiaus a fai cancuna sciampita puru! ◊ cussu no acostumat a abarrai a giru ◊ dh'apo pretzetadu chi no si atrameset de mi ne torrare a parte de manzanu comente acostumat issu (Z.Porcu)◊ dèu acostumu pagu a fuedhai ananti de genti meda
Etymon
srd.
Translations
French
avoir coutume,
être coutumier
English
to accustom,
to have in use
Spanish
acostumbrar
Italian
costumare,
avére in uso,
èsser sòliti fare,
solére
German
gewohnt sein.
acostumàntzia , nf: acustumàntzia, contomànscia* Definition manera connota de fàere, de cumportamentu Synonyms e antonyms costuma, impósitu, usància Sentences is mascaradas dónnia annu si faent po acostumàntzia ◊ su ballu po istraviare de su dolore de s'ispítzulu de s'àrgia fut po is fiudas s'únicu divertimentu chi tandho cuncediat s’acustumàntzia
acostumàre acostumài
acosturàre , vrb: costurai Definition fàere sa costura, ma nau prus che àteru de s'assardadura chi faent is sonagiàrgios a is sonàgias in su tretu inue benint apare is oros arrefortzaos cun su napu (orrughedhu de làuna etotu) Synonyms e antonyms cosie.
acotàdu , pps Definition de acotare e acotare 1 2. si sos rios fint de binu acotadu, ite bella sa vida de sos mandrones! ◊ manighendhe si che bufaiat duos conzos de binu acotadu.
acotadúra , nf: acotzadura Definition su pònnere acotzos Etymon srd.
acotadúra 1 , nf Definition su acotai chi si faet a su casu, faendhodhu, po dhi intostare méngius su corgiolu; aciunta de binu cotu, fatu a saba, a su mustu Synonyms e antonyms azotadura Etymon srd.
acotài , vrb: acotari Definition coment'e còere unu pagu, giare un'iscotadedha, intrandho su casu, faendhodhu, in sa giota budhia (o fintzes in su soru) Synonyms e antonyms iscotare / azotare Scientific Terminology csu Etymon srd.
acotàre acossài
acotàre 1 , vrb Definition aciúnghere binu cotu fatu a saba a su mustu Etymon srd.
acotàri acotài
acotiàu, acotibàu , agt: acotilau, acotiliau Definition chi est in colore coment'e cotu, regotu de su fogu, de su sole Synonyms e antonyms ammoriscau, ammurradu, iscotiau, recotu | ctr. acracangiolau Sentences funt óminis cun sa faci acotilada de su soli Scientific Terminology clr Etymon srd.
acotiladúra , nf Definition
su acotilai, su regòghere, regoghidura
Synonyms e antonyms
acotinada,
acotilamentu
Etymon
srd.
Translations
French
bronzage
English
tan
Spanish
bronceado
Italian
abbronzatura
German
Bräunung,
Sonnenbräune.
acotilài , vrb: acotiliai,
acotobiai,
acotoliai,
acotoriai,
acotulai,
acotuliai Definition
nau de cosa bianca o chi tirat prus a su biancu, cambiare colore de pàrrere brutu, fàere coment'e cotu, siat de sole e siat de brutesa: nau de sa pedhe de sa persona, fàere in colore chi tirat a su cafei
Synonyms e antonyms
abburare,
acotinare,
ammoriscai,
anniedhigai,
atragonare,
inniedhigai,
recòghere
| ctr.
ilbiadire
Sentences
no dh'ollu prus biri su logu acotoliau! ◊ no ti sutzedat prus de lassai acotoliai s'arrobba! ◊ nd'apu leau is cuscineras a dhas samunari ca furint totu acotoriadas ◊ eh, ndi ses torrau de sa marina totu acotoriau! ◊ is peixedhus de s'angioni, lassaus a tropu in s'àcua budhendi, si acotóliant e su pilu no ndi essit bèni
Etymon
srd.
Translations
French
bronzer
English
to tan
Spanish
broncear,
curtir
Italian
abbronzare
German
bräunen
acotilaméntu , nm Synonyms e antonyms acotiladura Etymon srd.
acotilàu acotiàu