acuítu acoítu
acuizàre acogiài
acujadróxu acoiladórgiu
acujài, acujàre acojài
acúju acóbiu
aculaciài , vrb Definition
pigare a nadiadas, a cropos de manu isprata a nàdigas
Synonyms e antonyms
annadiai,
innadiai,
isculivitare
Etymon
srd.
Translations
French
fesser
English
to spank
Spanish
pegar en el culo
Italian
sculacciare
German
den Hintern versohlen.
aculàdu , agt Definition chi est coment'e arregortu, ciciu, nau de ccn.; nau de cosa, chi est arregorta bene craca, istrinta, incracada Synonyms e antonyms apatau, apirpirinau, apripiedhadu / assentadu 2. b'aiat zerdas de arantzu e mandarinu, mesos sachedhos de murta aculada (S.Are).
acúlgia acúgia
aculiadórzu, aculiadróxu acoiladórgiu
aculiài, aculiàre acobiài
aculiàre 1 , vrb Definition abbarrare a úrtimu, èssere úrtimu in d-una currera, in una gara Etymon srd.
aculigionài, aculingionài , vrb: aculungionai,
aculunzonare,
aculurgionai,
acurruxonai Definition
nau de gente e de animales, fàere coment'e a culurgione, totu arregortu, coment’e acancarronau; fàere totu a pinnigas, atzirbisonau, nau de pedhe o cosas deasi; fàere a bocitedhas (nau de casu, de farra e àteru)
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
acuculiare,
acugutzare,
acurruxonai,
ammacionai,
pinnichedhare
/
acuguciai,
ammischinai
/
arrunzai
/
abballinare,
allomborae,
arrombulonai
| ctr.
istirare
2.
ita in s'ierru, ca ti ndi acurruxonas acanta, in letu!
Etymon
srd.
Translations
French
se pelotonner
English
to crouch down
Spanish
agazaparse
Italian
rannicchiarsi
German
sich zusammenkauern.
aculíu , avb, prep: culliu 1 Definition apustis, aifatu, apalas / aculiu ’e me = apustis meu Synonyms e antonyms agoa, pustis, úrtimu | ctr. innanti Etymon srd.
acúliu acóbiu
acúlla acúgia
acúlli acoglíre
acúllia acúgia
aculliài , vrb Definition pònnere o istare abbasciaos, apibiredhaos Synonyms e antonyms apatai, apimpirinare Sentences babbai iat iscerau una bella mata de ílixi e si fiat aculliau asuta po si gosai sa friscura (R.Solinas).
acullíre, acullíri acoglíre
acullíu acoglídu