barríbi , nm: barrila, barrile, barrili Definition istrégiu de linna a doas po binu; pitichedhu, prus che àteru po abba Synonyms e antonyms abbalire, balire, cubedhutzu / frascu 2. est torrandho chin sa barrila bóida e su marrone a codhu Scientific Terminology stz Etymon spn. barril.
barricàda , nf Definition
genia de muru fatu ammuntonandho cosas bastat chi siat, de un'improntu, in logos ue si dhue gherrat, po impedire a s'àteru de passare
Translations
French
barricade
English
barricade
Spanish
barricada
Italian
barricata
German
Barrikade.
barricéllu barracéllu
barricosíu , agt Definition chi no foedhat mai, chi no bollet foedhare (coment'e chi portet is barras cosias) Synonyms e antonyms citiu, mudu Sentences sos donnos proprietàrios cherent chi abbarremus mudos e barricosios pro chi ndhe facant su chi cherent, de nois! Etymon srd.
barrièra , nf Definition serradura fata a listronis, a tzivinas o a puntedhos mannos; genia de giogu chi assimbígiat a sa lunamonta: totu is cumpàngios chi giogant, a unos a unos, ponendhosiche unu prus ainnanti de s'àteru candho at sartau, si ponent a conca incrubada e donniunu depet sartare totu is àteros e si depet torrare a pònnere Scientific Terminology ggs.
barrifalàu , agt: barrivaladu Definition chi no podet papare ca portat is barras sidhias o de cantu est abbarrau a fàmine e no tenet fortzas Synonyms e antonyms irbarradu Sentences est barrivaladu de su fàmine! ◊ manigade custa, za no sezis mancu barrivalados, za zughides dentes bonas! Etymon srd.
barríga , nf Definition nau a befa, bentre Synonyms e antonyms bentre / bàldule 1 Etymon spn. barriga.
barrigàda , nf Definition una cantidade manna, meda Synonyms e antonyms barracada, muntone Etymon srd.
barrighèdha , nf: barrixedha Definition min. de barra, de barra 1.
barríla, barríle barríbi
barrilètu , nm Definition genia de mossa (caragolu) in su bancu de su fusteri po aguantare firma sa linna de allisare Scientific Terminology ans, fst Etymon spn. barrilette.
barríli barríbi
barrillòca, barrilòca , nf Definition pausadedha apustis papau, mescamente in istade, faendho giorronada de trebballu grae, fintzes s'ora chi s'istat pausandho apustis papau, firmandho su trebballu; campanedha in is minieras o àteru logu de trebballu po sonare s'intrada o sa essia, sa pausada de is trebballadores / fai b. = fàghere una drommidedha a passadu mesudie, fai meigama Synonyms e antonyms arreposu, assentu, pasa 1, pàsida, pausamentu / arresetu, tasida / campanedha Sentences su passau at a pàrriri una gherra binta e at a èssiri barrilloca e prexu ◊ saboca su coru miu bisongiosu de barrilloca, saboca! (V.Pisanu)◊ ti siat de barrilloca e prexu mannu! 2. travagliaiant che macos e canno sonaiat sa barriloca non si corcaiant pro si pasare 3. arregordissí ca, ispaciau cussu, a terra barrilloca! Etymon itl. berlocca.
barrimànnu , agt Definition chi portat barras mannas; chi foedhat meda e si credet puru Synonyms e antonyms barrudu / argioleri, badaceri, barrosu, ciaciareri, ciaciarone, illanadu, paraleta, paraletadore, tàcula | ctr. mudurcu Scientific Terminology zcrn, ntl Etymon srd.
barrína , nf: berrina,
bérrina,
varrina Definition
genia de aina a caragolu e a punta po istampare linna; idea firma, idea maca; maladia a conca de is brebès / barrinas (nadu de macarrones) = itl. fusilli
Synonyms e antonyms
berruzu,
érrina
/
badhirone
/
gadheghinzu,
ingadheinzu
Sentences
aggarrat una berrina e ponet manu a su carratzolu ◊ portu sa berrina ca istampu custa tàula
2.
candu mi benit cussu dolori parit chi m'istampint is ossus a barrina! ◊ no tengu prus barrinas in sa conca ◊ giughet sa berrina de bi torrare! ◊ su tzirríchiu de is sitzirigollas brintat in is origas a tipu berrina e arribbat a is ciorbedhus
Surnames and Proverbs
smb:
Berrina
Scientific Terminology
ans
Translations
French
vrille
English
gimlet,
auger
Spanish
barrena de mano
Italian
succhièllo,
trivèllo
German
Lochbohrer.
barrinadúra , nf Definition su berrinare / a b. = manera de mòere carchi cosa comente si faghet berrinendhe, a moliadura Synonyms e antonyms barrinamentu Etymon srd.
barrinài , vrb: abbarrinai,
berrinai,
berrinare,
verrinare Definition
trebballare, istampare a berrina; fàere o intrare coment'e una berrina
Sentences
custos cantos de linna cherent berrinados pro los intrare apare ◊ tenta chi arrendhesces a berrinare sa carrada!
2.
s'idea nche li fit berrinada in conca ◊ mi berrinat in su ciorbedhu su spédhiu e su surrúngiu de is cosas chi no funt prus
Etymon
srd.
Translations
French
vriller,
forer,
sonder
English
to gimlet
Spanish
barrenar
Italian
succhiellare,
trivellare
German
anbohren.
barrinaméntu , nm Definition
su berrinare
Synonyms e antonyms
barrinadura,
birrinóngiu
Etymon
srd.
Translations
French
forage
English
drilling
Spanish
barrenado
Italian
trivellaménto
German
Bohren.
bàrrinu , agt Definition
chi est pitichedhu de carena
Synonyms e antonyms
bagatinu,
bàralu,
curtzete,
nanu
| ctr.
mannatzu
Scientific Terminology
zcrn
Etymon
srd.
Translations
French
nain
English
dwarf
Spanish
enano
Italian
nano
German
Zwerg.
barriòla , nf, nm: berriola, berriolu, birriola Definition genia de bonete / girai sa birriola a ccn. = iscassiare, ammachiai, girai su sentidu, meledare Synonyms e antonyms ajola / meleda Sentences su becitedhu portat unu berriolu in conca 2. tzia Pepica at afracau a Mariedha, ca nanca po curpa sua a sa filla fiat girendidha sa birriola!◊ acomenti dhus girat sa birriola faint! Scientific Terminology bst Etymon itl. berri(u)ola.