corruxinài corraxinài
corrúxinu corrighínu
corrúxu , nm Definition
genia de boghe de animale, a grida, a tzérriu
Etymon
srd.
Translations
French
rugissement
English
roar
Spanish
rugir
Italian
ruggito
German
Brüllen.
corsàle, corsàli , nm Synonyms e antonyms corsàriu Etymon itl. corsale.
corsàriu , agt, nm: cossàriu 1 Definition
chi o chie furat o idorrobbat naves; si narat fintzes de unu bagamundhu, chi istat sèmpere aifatu de su logu, o de animale iscapu a manu sua
Synonyms e antonyms
bardaneri,
corsali
Sentences
sa corsària de sos coros miràdela chi est igue: si sos Moros sunt che tue, ancu mi cassent sos Moros! ◊ si fit a modu de ti ndhe furare, coment'e Paris a s'ermosa Elena, dia andhare corsàriu in terr'anzena pro una bella a mi fagher ladrone (Cubeddu)
Etymon
spn.
corsario
Translations
French
corsaire,
pirate
English
pirate
Spanish
corsario
Italian
corsaro,
pirata
German
Seeräuber.
corsía , nf Definition andhàina, logu inue si passat, si curret, nau mescamente de bandhas de istradas o de fàbbricos mannos (es. ispidale) Synonyms e antonyms andhàghine Sentences s'àtera die as sonadu pro mi frànghere de sa bia, canno sa màchina mia fit in sa corsia sua! Scientific Terminology dmo, bdh.
corsicànu , agt, nm Definition
chi pertocat sa Córsica, chi o chie est de sa Córsica
Synonyms e antonyms
corsu
Translations
French
corse,
de la Corse
English
corsican
Spanish
corso
Italian
còrso,
della Corsica
German
korsisch,
Korse.
córsu , agt: cossu 2 Definition chi est o chi benit de sa Córsica Synonyms e antonyms corsicanu Idioms csn: ventu c. = bentu fritu de su nord; trídicu c. = creze de trigu modhe Sentences no tenet pro sas limbas reguardu miscendhe italianu cossu e sardu ◊ su merie si est pesadu su bentu cossu ◊ custu ventu it'est, cossu o tramuntana? Surnames and Proverbs smb: Cossu Etymon ltn. corsus.
còrte còlte
corteài , vrb Definition istare a rodeu de sa fémina, sèmpere aifatu.
cortegiài , vrb: acortejare Definition su istare o si pònnere a inghíriu; istare a rodeu de sa fémina Synonyms e antonyms corteai, fastigiai.
cortésu , agt Synonyms e antonyms ammodau, benebortzedidu, garbosu | ctr. isgarbadu Sentences continu tenzo in s'ànima imprimidu su fàghere tou nóbbile e cortesu Scientific Terminology ntl.
còrti còlte
cortiàrvu , nm: costiarvu,
ostiarvu Definition
genia de linna chi faet a mata manna, dereta, arta meda, a corgiolu biancu, pruschetotu in is errios
Synonyms e antonyms
abiubbiancu,
àlbaru,
fustarbu,
linnabru,
sàbaru
Scientific Terminology
mtm, Populus alba
Etymon
srd.
Translations
French
ypréau,
peuplier blanc
English
abele
Spanish
álamo
Italian
gàttice,
piòppo
German
Silberpappel.
cortícru , nm: cortigu, gortíciu Definition su de duos corgiolos de su suérgiu bonu po isolantes, tapos e àteru Synonyms e antonyms boltígulu, boltiju, forticru, oltígiu, urtiche, vrustica Scientific Terminology rbr Etymon ltn. cortic(u)lus.
cortidórgiu, cortidórzu , nm Definition genia de iscalita a ue si che artzant is pudhas a crocare, aprigu po crocare is pudhas Synonyms e antonyms acoiladórgiu, pudharzu Sentences sas pudhas sunt totu cortias in su cortidorzu 2. tzérrias a fiza tua e che dha faes essire dae su cortidorzu!
cortígia coltíglia
cortigiàna , nf Definition dama de corte.
cortigiànu , nm Definition ómine de corte.
cortíglia coltíglia