cubérru , nm Definition
su cuberrare, su tènnere contu, contivigiare cosa, logu, gente; fintzes su istare apartaos o in aprigu de no àere male
Synonyms e antonyms
contibizu,
cuvrenu,
guvernu
/
cuvérrinu
2.
a su teracu li daiat cuberru, sacu e cartu ◊ cada annu su mere l'irfrancabat unas cantas béstias e a prus li dabat su cuberru: su cartu, su bucone e sa bestimenta
3.
istare in cuberru pro sanare, pro no s'irmalaidare
Etymon
srd.
Translations
French
gouvernement
English
govern
Spanish
gobierno
Italian
govèrno
German
Regierung.
cubérru 1 , nm Definition su cobèrrere, unione de mascu e fémina Synonyms e antonyms acópiu, codhóngiu.
cubertúra cabertúra
cúbi , nf Definition gerda o costana de su carru, curtza, po pigare càrrigu grae ma chi pigat pagu logu Sentences faiaus is cubis de féurra po su carrúciu, gioghendu.
cubia , nf Definition [o cúbia?]: its Sentences ia imparau a fai su minadori: ia cumentzau de sa masseta e de sa masseta fia passau a sa cubia.
cubiciòla, cubiciólu , nf, nm Definition carradedha pitica Synonyms e antonyms carraciola Scientific Terminology stz.
cubidài cabidàbi
cubidàle coidàle
cubidína cobedína
cubidinèdha , nf Definition min. de cubedina; cubedina pitica pigada coment'e carcida.
cubídu , pps, agt: cupiu Definition de cubire; fintzes chi est meda, coment'e cosa chi si ammuntonat, faet suma, meda Synonyms e antonyms disigiau / allogau, ammuntonau 2. tentat de acatare su càntaru cupiu ◊ cantos disizos in sa bida cupios!… 3. cun fàmine cubidu fintzas sa peta púdida est gustosa…◊ teniat male de fàmine cubidu.
cubilàre , vrb: acobiai* Definition fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu Synonyms e antonyms acojai, acuiletare Sentences sas berbeches a cubilare ghirant a s'ortu.
cubilàrja coilàrza
cubíle coíbi
cubilèta coilèta
cubíre , vrb: cupire Definition
disigiare meda, forte
Synonyms e antonyms
aputzare,
cúbere,
disigiai
Sentences
dego m'isto a murmutu cupindhe bona fortuna ◊ innantis fis a lèpores e pudhas e como ses cupinne finas su serione de sa chipudha! ◊ ite semus cupindhe in custu tzecu andhare nostru? ◊ tandho ant a mòvere sos chi su ballu tundhu ant cubidu
2.
l'isco chi candho cubis sa trasferta sa mesada ti dat aficu lanzu (P.Giudice Marras)◊ sunt umbras cubidas in giuntas de terra
Surnames and Proverbs
prb:
chie at facultade no cubit su pane
Etymon
ltn.
cupire
Translations
French
convoiter
English
to long for
Spanish
codiciar
Italian
bramare
German
herbeisehnen.
cubisionàre , vrb Definition pònnere avolotu, cuvusione, pònnere sa gente a brigare o contra a ccn. Synonyms e antonyms tripiliare Etymon srd.
cubisiòne cofujòne
cubisionéri confusionéri
cubòne , nm: cuboni,
cupone,
cuponi Definition
carrada manna a unu fundhu (cuponi isciundau) o fintzes genia de bàrcia adata po pònnere s'àghina istrecada a budhire po fàere su binu: fintzes carrada etotu
Synonyms e antonyms
budhidórgiu ! carrada,
cua 1
Idioms
csn:
pònnere sa ua catigada in c. = incubonare; bogare su mústiu de su c. pro lu pònnere in sa cuba = iscupu, iscubonare; dare c. a sa ua = lassare sa ua catigada in su cubone a budhire unu tantu de tempus; èssiri unfrau coment'e cuponi = ufradu a casidhu, dispiàghidu, annicadu meda
Sentences
su mústiu budhit in sos cupones ◊ a su mústiu si li podet dare prus o prus pagu cubone, segundhu su binu chi si cheret fàghere ◊ su mústiu in su cuboni tocat a dhu murigai unas cantu bortas
Surnames and Proverbs
smb:
Cuboni
Scientific Terminology
stz
Etymon
srd.
Translations
French
grande cuve de fermentation
English
big vat
Spanish
tina
Italian
gròsso tino da vinificazióne
German
großer Weinfaß.