A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

camósciu , nm Definition genia de craba areste; sa pedhe sua trebballada Scientific Terminology anar, rupicapra rupicapra Translations French chamois English chamois Spanish gamuza, ante Italian camòscio German Gämse.

campàda , nf Definition su campare; su tretu inter duos puntedhos de currente, duos pilotos o pilastros de unu travone, e àteru deasi Etymon srd. Translations French vivre, travée English span Spanish vivir, ojo Italian campata German Spannweite.

campadítu, campadítzu , agt Definition chi si dha campat, chi no istat bene meda ma mancu male Synonyms e antonyms campadore, campadógiu, campajolu Etymon srd. Translations French qui vivote English who is able to make ends meet Spanish quien va tirando Italian che riesce a vívere, a campare German sich durchs Leben schlagen.

campadógiu , agt: campadóriu, campadorju, campadorzu, campatógliu Definition chi si dha campat, chi no istat bene meda ma no est mancu in su bisóngiu, chi tenet siendha tanti de campare Synonyms e antonyms campaditu, campadore Sentences sos paratos unu tempus fint unu pro su póveru, duos pro sa tzente cuartache, tres pro su campatógliu e dae tres in susu pro su ricu ◊ cussos frades sunt totu campadorzos: chie est in postu, chie tenet s'arte sua e chie si arranzat a fàghere de totu Etymon srd.

campadòre , agt: campidore Definition chi si dha campat, chi no istat bene meda ma mancu male Synonyms e antonyms campaditu, campadógiu Sentences si fus istadu mere de s'onestade, fus istadu che deo: campadore! Etymon srd.

campadóriu, campadórju, campadórzu campadógiu

campàe , vrb: campai, campare Definition èssere o istare bios; giare a unu (o tènnere) su chi dhi serbit po si fàere sa vida; arresparmiare a unu calecuna cosa de malu; sighire a èssere bios fintzes in dificurtade manna / èssere a su mori chi campas = morindhe e chentza mòrrere, a su mori mori, minimendhe Synonyms e antonyms bívere, campire / badrare, colare, sarbare | ctr. mòrrere Sentences unu o campat o morit ◊ l'at asséndhidu maladia mala chi no bi campat ◊ comente faghent a campare chentza triballu? ◊ míseru a chie si che andhat: sos bibos za si campant! ◊ sos chi si sunt campados devent àere isvilupadu resisténscia a sos velenos ◊ a campare si campat de triballu 2. Leonora, istràvia, istúgia, campadí de erba e pani! ◊ mandronatzu, l'est campendhe sa muzere! ◊ ti ses mortu acudendi a su trabballu po campai is fillus ◊ noso teneus totus família de campae ◊ sa mama andhaiat a tribagliare pro si campare sa fiza ◊ sas terras chi teniant los at campados 3. de brullas de tontus Deus ti ndi campit! ◊ Deus si ndi campit de su priogu risuscitau! ◊ Deus ti ndhe campet de dannos goi! ◊ campaimí su cuadhu, ca mi est caru che is ogus! 4. cudhu chi pariat chi si che moriat si est campadu, s'àteru chi pariat sanu e forte si ch'est mortu ◊ gai malàidu cussu no campat! 5. sa vochedha sua fit a su mori chi campas Translations French vivre English to live Spanish vivir Italian campare, vìvere, scampare, sopravvìvere German leben.

campàgna , nf: campanna Definition totu su logu fora de sa bidha, su sartu: campos e montes; totu su trebballu de una sumana longa de tempus (messóngiu, incúngia, arregorta de s'olia, e àteru) Synonyms e antonyms sàltiu 1 2. sos contos los tirabant a fine campanna e pacabant in cosa Scientific Terminology slg Etymon itl. campagna.

campagnítu , agt, nm Definition chi o chie abbitat in campu a trebballare Synonyms e antonyms campagnolu, saltalzu, sartaresu Sentences in su caminu bi colant sos campagnitos Etymon srd. Translations French campagnard English rustic, peasant Spanish rústico, campestre Italian campagnòlo German ländlich, Landbewohner.

campagnòla , nf Definition màchina forte e arta fata apostadamente po andhare a campu, in logos de monte fintzes ue no dhue at istrada o camminu, cun is bàtoro orrodas chi fortzant paris Scientific Terminology trps.

campagnólu , agt, nm: campannolu Definition chi o chie abbitat a su sartu po trebballare Synonyms e antonyms campagnitu Sentences sa vida de campagnolu, comintzada a criadura de deghe annos, che l'aiat unu pagu ammudigonadu.

campài campàe

campainàu , agt Definition chi est portau a càstiu, a ovretu, campaniau; chi at aspetau s'ocasione giusta Sentences fiat comenti iat fatu, candu si fiat agatau campainau, a nc'istupai de sa fentana po si podi libberai Etymon srd.

campaínu , nm Definition logu campu, apertu, límpiu de matas, de matedu / tènniri totu in c. = in abbertu, totu abbertu.

campajólu , agt, nm Definition chi o chie si dha campat benighedu, tenet su tanti de no èssere in su bisóngiu Synonyms e antonyms campaditu, campadore, campadógiu Sentences bi at zente campajola e zente lanza Etymon srd.

campalíni , nm Synonyms e antonyms campanibi Sentences dh'apu bita aprobe de prass'e crésia in s'ungrone de campalini (G.C.Mameli).

campaméntu , nm Definition su campare Synonyms e antonyms camponzu Etymon srd.

campàna, càmpana , nf: compana Definition genia de sonàgia o aina manna de brunzu, a bisura de tassa covecada, apicada a su bastimentu (o múzulu), de sonare a tochedhadura, mescamente in is campaniles de crésia; genia de covecu po tènnere abbandha calecuna cosa, mescamente in labboratóriu, ma fintzes covecu po braxeri; àteru pàrrere, su pàrrere o idea de un'àteru; a logos est giogu a pincaredhu / partes de una campana: antazu, àssula Idioms csn: tocu de c. = una sonada de campana; sonai is campanas a su fogu = sonare pro acudire zente a che bochire fogu fuidu; sonai is campanas a iscàviu = sonai a meda, fendi andai sa campana de una parti a s'àtera; is campanas sunt grais… (nendhe de ccn.) = est surdu, surda meda; surdu che una c. = surdu deretu, chi no intendhet in nudha; c. gurda = cannida, afilada; zogare a sa c. = segundhu su logu, a bàtiles, a bicus, o fintzas "a su paradisu" (si depet mòere unu zínzili de una casella a s'àtera cun sa punta de unu pè, andhendhe a peincaredhu, chentza frimmare ne su zínzili e ne su pè in sas sinzas); campanedha = pitiolu tundu (brunzu) de bòis, de bacas; c. de s'úturu = àngula o limbedha; campanedhas = ligadolza, mimira, zenia de erba chi faghet su fioredhu a zisa de campana Sentences sonai, arrepicai is campanas! ◊ tochedhabat cuntentu che limbedhu in càmpanas de prata sonandhe in die de festa ◊ mi saludas chin s'úrtimu tochedhu de sa campana gurda, cordozosa ◊ sa campana est sonendi a tocu longu ◊ a sos giannitos rispondheint totu impare sos canes dindonendhe che campanas in die de Pasca 2. su chi ses nendhe tue est una campana: tocat a ndhe intèndhere un'àtera, puru! 4. si cumènciat faendho a piancaredhu e a ogros cungiaus su giru de sa càmpana Surnames and Proverbs smb: Campana Scientific Terminology sjl Etymon ltn. campana Translations French cloche English bell Spanish campana Italian campana German Glocke.

campanàda , nf Definition tocu de campana / e nosu drínghidhi, sa c.! = e bi torras! Etymon srd.

campanàju , nm: campanàrgiu, campanarxu, campanarzu Definition chie sonat is campanas Synonyms e antonyms campaneri Sentences su campanarxu est sonendi a mortu ◊ so campanaju de sa turre chi alta si pesat in mesu de s'aera… (F.Sechi) Scientific Terminology prf Etymon itl. Translations French sonneur de cloches English bell-ringer Spanish campanero Italian campanaro German Glöckner.