A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

ghèta , nf Definition ispétzia de istivale de pedhe o de àtera orrobba chi ammontat sa camba Scientific Terminology bst.

ghetacasíle , agt, nm Synonyms e antonyms betadomos, destruidore, ghetadommos Etymon srd.

ghetàda , nf: ghetata Definition su ghetare; sa manera de orrúere, de istare de unu bestimentu candho est postu; logu chi faet andhandho e calandho prus a bàsciu; genia de maladia a is ogos (napa o tela de is ogos); su tanti de brovendha chi si betat a un'animale; foedhandho de laores, sa resa chi giaent / g. de manu = manu de agiudu, unu pagu de agiudu Synonyms e antonyms abbasciada, achirradorzu, acirrada, betada, cabada, caladògia, falada, faladorza / fuliada, rénnida | ctr. alciada, picada, pontinsusu / gétidu Sentences sa vidha intrega at azudau dandhe ghetadas de manu e àteru pro fàchere custa cosa ◊ a sa ghetata de su bandhu bi at supritu un'issumméssia de zente 2. si apompiaiat in sas vredinas pro iscuntrobare sa ghetata de su partò Etymon srd.

ghetadòmmos , agt, nm Definition malafatore malu, chi arruinat s'àteru Synonyms e antonyms betadomos, destruidore Sentences tue depes èssere issiu dae su fundhale de s'iferru, ghetadommos! Etymon srd. Translations French destructeur English destroyer Spanish destructor, delincuente Italian distruttóre, delinquènte German vernichtend, Vernichter.

ghetadórju , nm: ghetatorju Definition logu, camminu in calada meda, fintzes iscrébigu, logu malu a ispéntima Synonyms e antonyms cabada, falada | ctr. alciada, picada, pontinsusu Sentences su locu fit unu trepoju de àndhalas e ghetadorjos malos Scientific Terminology slg Etymon srd.

ghetadúra , nf Definition su betare, nau prus che àteru de sa manera de pònnere o giare sa cosa Synonyms e antonyms betadura Sentences iat cumentzau a donai dinai e totus si faiant a ghetadura po si ndi preni is busciacas Etymon srd.

ghetài, ghetàre, ghetàri , vrb Definition lassare andhare a istràmpidu, a cropu, o imbolare de pitzu a bàsciu, de artu, fintzes faendho un’istrégiu a covecadura, a furriadura impresse de che orrúere su chi dhu’est, pròere puru; andhare de unu logu prus in artu a un'àteru prus in bàsciu (o pentzau deasi); pònnere is manos apitzu de calecuna cosa mescamente de mala manera, o fintzes su si giare a calecuna cosa de malu o pònnere cun gana meda a fàere cosa; nau de laores, giare una resa; ammostare calidades, capacidades, assimbigiare a ccn. Synonyms e antonyms betae, foliai / cabai, falare / abbranchiare, iscarrafiare / pròere / bufai | ctr. allogae, collire / alciare, ampiai Idioms csn: ghetai de cuadhu = betare, fagher rúere dae cadhu a chie bi est sétidu; ghetai a perda = iscúdere, tragare a pedra; ghetaisí a terra = isterrigorzàresi, pònneresi corcadu in terra; ghetare, ghetai apari = betare totu a unu muntone, isordulare totu, nàrrere afaiu; ghetai su cuadhu a s'ègua, su mascu a sa fémina = dàreli su mascru a l'improssimare; ghetàresi che tzurpu in festa = pigai cosa cun asuria; ghetai una cosa in faci a unu = argumentàreli una cosa in briga; ghetare una morte a unu = ghetai sa curpa, incurpai, acusaidhu de ai bociu a ccn.; ghetaisí contras a unu = andhare o essíreli in contràriu (o fintzas trubbaresili, lòmpereli a l'iscúdere, a tzumbare e gai); ghetare labore = seminai; ghetare a unu (a su babbu, a sa mama) = assimbillai, ghetai ària a unu; ghetai apalas una cosa = daresila a pérdida, no ndhe fàghere contu; ghetai s'afetu a ccn. = pònnere amore, istima, indiosàresi de ccn. Sentences cussa cosa ghetadha a is canis! ◊ nci ghetu is malloredhus a sa pingiada ◊ dona atentzioni ca nci ghetas custa cosa a terra! ◊ est ghetandhe abba a mojos ◊ sa noti fiat maba e su celu fiat ghetendu 2. dae montes sos pastores ghetant a campu ◊ remonie sos canes ca soe ghetandhe a ube sezis bois! 3. su sordau chi buscabat carchi die de lisséntzia ghetabat carchi arruncu de labore (F.Cambosu)◊ ses aici basucu de crèiri chi su dinai si potzat ghetai comenti si ghetat su fasolu, in terra 4. unu isceti si at a ghetai contras a mimi!…◊ toca, impostadí in tali logu ca nci ghetu su cani, si agataus sirboni! ◊ s'astore petarju est a rodeu, a gràrios, prontu a si ghetare ◊ su mascu de ghia nostu si ghetàt a sa genti, chi ndi atobiàt in su mòri 5. cussu est disisperau e si ghetat a su binu pro irmenticare ◊ saidada sa fà, nci ghetant is brobeis a su campu ◊ dónnia borta mi dhu ghetat in faci, ca nanca cussu mi at agiudau e dèu a issu no 6. su trigu ocannu at ghetau a dexi, s'annu passau a tréixi ◊ chi dónnia moi ghetit a coranta! ◊ coment'e ómine ghetabat pacu pupa, ma fit mannu de coro ◊ in logu de iscuriu arresplendori ghetas! 7. a chie at ghetau custa pitzinna goi balentiosa? 8. a su fizu li ghetant sa morte de un'ómine 9. chin cantu ghetamus apare no mediamus mai! ◊ su madiru de cussa iat ghetau s'afetu a un'àtera fémina Etymon ltn. *jectare Translations French jeter, descendre English to cast, to get down Spanish echar, bajar Italian gettare, scéndere German hinunterwerfen, herunterwerfen, herunterkommen, herabkommen, hinuntergehen, hinabgehen, Wegweiser.

ghetàta ghetàda

ghetatórju ghetadórju

ghetàtu, ghetàu , pps, agt, nm Definition de ghetare; nau de ccn. cosa, chi che dh'ant isconciada; nau de gente o de animales, chi cricant cosa de papare a sa spiocada; genia de prendha: cadenita longa, de oro, fata cun anèglias totu trebballadas Synonyms e antonyms airadu, alliadu Idioms csn: ghetau apari = postu totu a unu, a tréulu, isorduladu; èssiri ghetau a… (vrb.) = èssere semper, o meda meda, comente narat custu vrb. 2. ant comintzatu a bídere tzente chin sa cara ghetata e chin carchi bullone in conca e sas manos abbranchiatas (G.Albergoni) 3. nerit, signora, lessimí su ghetau, po prexei! ◊ parit unu ghetau, de cantu est bellu! ◊ dhi at donau s'anedhu de òru e dus ghetaus 4. lah ma est ghetada, sa musca, custas diis, comenti est cumentzendi a fai frius! ◊ ma est ghetau a brullai, lah! ◊ est ghetau a fuedhai e no citit nudha ◊ che a su babbu, is fillus puru funt totus ghetaus a trabballai: no dhus agatas mai sentza de fai nudha! Scientific Terminology prd.

ghétidu gétidu

ghétu gétu

ghètu , nm Definition logu inue biviant o abbitànt is Ebreos in is citades istràngias.

ghía , nf, nm: ghiu 1 Definition chie o css. cosa chi ammostat su camminu inue andhare, su giustu de fàere; fintzes cossígiu, apretzetu / su mascu de ghia = su mascru chi andhat addainanti de sas berbeghes Sentences Deus falesit dae chelu pro dare lughe e ghia a su pópulu tzegu ◊ s'òpera tua pro sos Sardos est vera ghia e mastra ◊ sos Sardos sunt totu divididos in vàrios partidos fatu a ghias tramposas ◊ tue mi ses ghia e lugore in sa vida ◊ s'istella fatesit ghia a sos Tres Res ◊ cussa picioca at sighiu sa ghia de tota s'aredadi Surnames and Proverbs smb: Ghia Etymon spn., ctl. guia Translations French guide English guide Spanish guía (m. e f.) Italian guida German Führer.

ghía 1 , nf Definition ogu de linna, una de is tres partes (ghia, frore, frutu) de su tretu de unu fundhu o cambu ue bogat su frutu Scientific Terminology rbr Translations French bourgeon English gem Spanish yema Italian gèmma German Knospe.

ghiacèra , nf Definition logu po chistire ghiàciu, astrau o chilighia Synonyms e antonyms nibera Translations French glacière English ice-box Spanish heladera Italian ghiacciàia German Eiskeller.

ghiaciài , vrb Definition fàere a astrau, ifridare a tropu Synonyms e antonyms achirdinae, agiatzare, ammarmurai, astragare, belare, cancarai, marmurizai.

ghiàciu , nm: ghiatzu, giatzu Definition abba astrada, fata a pedra de su fritu: si faet deosi candho sa temperadura calat a 0 °C in logu a paris a mare Synonyms e antonyms astra, àstragu, bedhia, celexia, marcóriu Surnames and Proverbs smb: Ghiacciu Etymon itl. ghiaccio.

ghiàda , nf Definition su ghiare, su inditare su camminu de fàere; su camminu etotu Synonyms e antonyms ghiamentu Sentences in custas fritas undhas burrascosas in podere a sos bentos los at resos cales naes, de portu disizosas, chi no ant determinu in sa ghiada (A.Frau) Etymon srd.

ghiadòre, ghiadòri , agt, nm Definition chi o chie faet de ghia, tenet s'impreu de ghiare Sentences fateit fàghere una mata de risu fentra a cussu muduleu de ghiadore Etymon srd.