ghilingiòni, ghilintzòne, ghilinzòne , nm: chilinzone Definition de sa farra, pruschetotu de su trigu, sa parte prus grussa e pagu pretziada, sa parte de fora de su granu Synonyms e antonyms bilinzone, elinzone, frúfere, gràngia, linzone, mussu, podhi, russarza, talau.
ghiliòne , nm: ghillione Definition its, bestimentu? (Ziranu, Sas Poesias 96) Est parente o fintzes sa matessi cosa de elione? (sa velare in posidura intervocàlica podet mancare) Sentences fint totu a una perra de ghillione: como non bies unu pantalone chi giucat una màcia o unu tàpulu ◊ so restau semper a una perra de ghilione.
ghiliòre , nm Definition its Sentences donzi forma de vita apunt'a naschire li mintiat un'ispantu, unu ghiliore, un'istrachiore chi li fortzicaiat sos sentitos (A.Pau)◊ "ghiliore" lu ponent a proégliu a su voe.
ghilipíu , nm Definition
genia de pruinedhu finivini chi agiummai mancu si biet
Synonyms e antonyms
ghitipiu,
pilipiu,
tilipio,
tipidedhu,
tipidipi,
tipidiu
Etymon
srdn.
Translations
French
balle,
poussière,
poudre
English
chaff,
dust
Spanish
polvillo
Italian
pula,
pulvìscolo
German
Spreu,
Staub.
ghilípuru , nm Definition
su fermesílicu ingendrau ancora dormiu totu imbodhigau in sa napa
Synonyms e antonyms
drummiciolu,
mamaesonnu,
sónniga,
sonnighita
Scientific Terminology
crp
Translations
French
chrysalide du ver à soie
English
silkworm pupa
Spanish
crisálida
Italian
crisàlide del baco da séta
German
Puppe.
ghilisòne, ghilisòni ghilidòne
ghilísu , nm: chilisi*,
ghirisu,
grisi Definition
genia de pigionedhu de unu coloredhu orrúbiu coment'e de aràngiu in su petus e in su gúturu
Synonyms e antonyms
barbarrúbia,
brentorrúbiu,
brinchidhi,
brinci,
chiri,
cridhi,
dhodhi,
grisoni,
grisoti,
iscalzurúgiu,
petiruju,
princiotu,
tintillu,
tradhera,
tzichi
Sentences
Giuanni Giuanni, mort'e su fammi, mort'e s'arrisu, Giuanni ghirisu!
Scientific Terminology
pzn, erithacus rubecula sardus
Translations
French
rouge-gorge
English
robin
Spanish
petirrojo
Italian
pettirósso
German
Rotkehlchen.
ghilitòni , nm Definition its (S'Ischíglia 6,95,179)/ a/c. agghillitonai Sentences sa manu tocat is ghilitonis de cussa chi fiat sa barraca coment'e chi siant manus amigas (G.P.Mura) 2. - bah, gei mi parit ca oi proit! - Ehi, in ghilitonis de fogu!
ghilizàre , vrb: chilizare Definition fàere burdellu, chilizu Sentences dirrúbbulat e úrulat su bentu, sos àrvures si torchent in sa pena, ghilizant sos rizolos in piena: su dolu solu in mesu a su chimentu! (S.Casu) Etymon srd.
ghilízu , nm: chilizu Synonyms e antonyms abbatúliu, abbolotu, atrepógliu, chimentu, sciumbullu, tregollu Sentences est note de festa, in fundhu a sa cantina bi at sete o oto isconcados a ghilizu (P.Casu) Etymon srd.
ghilliòne ghiliòne
ghilliotína , nf Definition màchina imbentada a su tempus de sa rivolutzione francesa po isconcare is cundennaos a morte.
ghilliotinàre , vrb Definition bochíere a ghilliotina.
ghilòne , nm: ghiroe,
ghirone,
ghironi Definition
s'oru in is coas de sa gunnedha; pinniga manna chi de chintzu calat a coas, in sa gunnedha de unos cantu costúmenes (ma nau fintzes in cobertantza po cosa mala a cumprèndhere, unu pagu cuada); foedhandho de istradas, errios o àteru deasi, furriada manna, badhe istrinta, a canale
Synonyms e antonyms
poja,
rodeu
/
camedhu,
gajone
/
furriada
2.
dae chitu li falabat sa túnica iscura de furesi a ghirones ◊ abbarro in intro de suspos chi parent pranos e chene ghirones mentras chi sunt a medas pizas (M.Columbu)
Surnames and Proverbs
smb:
Ghironi
Etymon
srdn.
Translations
French
soufflet (cout.)
English
gusset
Spanish
nesga
Italian
gheróne
German
Zipfel,
Pliseefalt.
ghimalladòri , nm Definition chie ghimallat, nau de chie trebballat a iscarrigare naves comente faiant unu tempus, a pala Synonyms e antonyms bastàsciu, cammellante, carriàgiu, ilgarrighinu, iscolletinu Etymon srd.
ghimallài , vrb Definition trebballare a pelea, meda, cun sacrifíciu, peleare, cricare de fàere dónnia faina po campare Synonyms e antonyms peleai, trumentai Sentences seu ghimallendi de chitzi mannu fintzas a merí, impastendi carcina e trabballendi! ◊ in custa vira apu sempri ghimallau, trabballendi dugna cira, no mi seu mai discantzau ◊ ghimallat forti portendi cofas de craboni sentz'e contu.
ghimisonàre , vrb Definition ammadrigare, pònnere su frammentu a sa farra faendho su pane de órgiu Synonyms e antonyms ammadricare Etymon srd.
ghimisòne ghemissòne
ghína , nf Definition its, ghinna? Sentences mútria de chelu, ródia de corvos, ghina de montes.
ghínda , nf: ghinga Definition
genia de cheréssia, unu pagu marigosa; su pl. e in cobertantza, cropos, surra
Synonyms e antonyms
cariasambriaga,
cerexiabburda
/
colpu,
dobbe
/
bidhighitu,
bistonca
2.
conca de ossu, bolis provai un'àtera surra de ghingas?! ◊ oi dhu tocu de ghingas!
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
griotte
English
sour black berry
Spanish
guinda
Italian
vìsciola,
amarèna
German
Sauerkirsche,
Amarelle,
Weichselkirsche.