Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aogàre , vrb: aograre, aojare, aoxare Definition betare o furriare is ogos a castiare ccn. cosa po che dha pigare, po dha bòllere, disigiandhodha Synonyms e antonyms abbadiai, addojulare, oghiai Sentences aiat aojadu unu fiotu de tràilas pro che las furare ◊ no fint pagos sos chi l'aiant aojada, candho fit in sos vint'annos! Etymon srd. Translations French jeter les yeux English to glance at Spanish echar el ojo Italian adocchiare German liebäugeln.

arremilài , vrb Definition iscúdere calecuna cosa a cambarinu a unu, iscúdere a cara Synonyms e antonyms arrafilai, frumbulare, frundhare, interiare, sbertugliai Sentences arremilai unu cortedhu a unu Translations French lancer, jeter English to throw Spanish arrojar Italian scagliare German werfen.

atzurríre , vrb Definition lòmpere, giare o pònnere is manos apitzu a ccn.; pigare a atzúrridos Synonyms e antonyms afarcai, botzicare, intriglire, tzurricare / afrontai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare, rumbicare Sentences est unu cane chi si atzurrit deretu a su furisteri ◊ Pepedhu perdeit su sentidu, atzurreit su mastru de linna e ambos si mazeint che sa fae (G.Addis) Translations French se jeter, se lancer English to throw oneself Spanish lanzarse Italian avventarsi German sich stürzen.

betàe , vrb: betai, betare, vetare Definition giare o fuliare a terra una cosa a imboladura, a cropu; pònnere in pitzu, e rifl. giare a pitzu a ccn. o a css. po si ndhe fàere mere, po dhi fàere male, po ndhe aprofitare o fintzes solu, si est trebballu, po ndh'àere gana de dhu fàere; lassare andhare de artu (abba, froca, gràndhine), furriare, fàere orrúere; pònnere cosa in istrégiu imbuidandhondhe de un'àteru; incrubare, fàere pèndhere a una parte Synonyms e antonyms detai, foliai, frundhire, ghetai*, imbolare, ingullire, irbersulare, isciusciai, istrampare, lampare 1 / assemizare / falare, pròere, rúere / incurpare / semenai | ctr. arragolli, collire Idioms csn: betàresi a carchi cosa = pònneresi a fàghere carchi cosa, infrundhire; betare apare = nàrrere afaiu, fuedhai sentza de fai distintzioni tra cosas diferentis; betare (cosa, cosas) a una, a unu, totu a unu = pònnere paris, pònnere totu paris cosas diferentes, distrúere o isordulare su logu; betare raighinas = pònniri arréxinis; betàresi a…(+ agt) = fàghere finta de èssere…(+ agt); betare boghe = ghetare boche, cramare, tzerriai; betare boghes = ghetare boches, zubilare, tzerriai po dannu, po agiutóriu; betare una fusilada, unu tiru, unu bandhu = isparare, bandhire; betaresila a pérdida = fai finta de no àiri inténdiu, o cumpréndiu; betare in frimmu = inzertàrela, fàghere una cosa chi andhat bene meda, fàghere inzertu; betare s'àstula a unu = assemizare a unu, àere s'assemizu de un'àteru, leare su naturale de un'àteru; betare sas neghes a unu = dare sa curpa; betare su trau, su berre, su mascru = dare su mascru a su fiadu fémina in more; betare pagamentas, abba, lughe, afitu a pagare = mandai s'avisu de pagai; betare sos canes, sos carabbineris = pònniri is canis, is carabbineris avatu de ccn. Sentences betachelu a su fogu cuss'abbunzu! ◊ betasidhu un'istidhu de abbardente, o una cícara de cafei! ◊ a sos frores lis cheret betadu abba ◊ betadu bi ndh'as, de sale, a sa padedha? ◊ beta mànigu a sos animales! ◊ s'iscuru, ite apretu a si ch'esser betadu in ponte! ◊ tzertos ndhe apo bidu chi, pro chi siat toscu mísciu a fele, che lu betant che mossu saboridu (G.Sini)◊ no resessit a che ndhe betare prus, de nudha, a corpus! ◊ beto sas camisas in sa pala de una cadrea 2. li si sunt betados sos corbos! ◊ s’ae si betat a s’olia, a sa ua, a sa figu ◊ at lassadu su bufonzu e si est betadu a su tabbacu ◊ za l'at abbertu s'ogru, no si est betadu a sa cosa mala, no! ◊ a sa ferràina bi amus betadu su bestiàmine ◊ cantu ses sétzidu in cue, ficadindhe e bétadi a fàghere! ◊ mamma si at betadu s'issallu e ch'est essida ◊ si mi faghet dannu li so betendhe sos carabbineris! ◊ cheret betadu su bestiàmine a s'abba, ca est sididu 3. si est betadu a mortu, a drommidu, a malàidu, a mudu, a macu ◊ a sa leva si est betadu a surdu pro no fàghere militare 4. totu a sa mama at betadu custa pisedha ◊ e a chie nachi si est betadu, custu, chi faghet gai?! ◊ già li at betadu, su bratzu de su nonnu!…◊ già li at betadu, sa nàschida!…◊ no lu tzírighes, a isse: si li betat s'àstula de sos tios no ti faedhat prus! (G.Ruju) 5. e candho betades, a campu, cun su bestiàmine? ◊ cussos che sunt betados in cussa falada 6. si cudhas criaduras faghent dannu, sas neghes deo las beto a su mannu ◊ su dannu chi at fatu cudhu lu sunt betendhe a tie! 7. candho no teniat àteru tribàgliu si leaiat calchi narvonedhu a si lu betare a trigu ◊ betamus sos ortos a basolu e moriscu ◊ sos ómines che sunt betendhe fae ◊ de ortos sa zente como no ndh'est betendhe prus! 8. lèadi su paracu ca est betendhe ◊ si betat, oe, est froca ◊ est lampendhe, tronendhe e betendhe meda 9. los at betados unu cadhu currindhe chi lis est coladu acurtzu ◊ dae tentu comente ti moes, ca mi betas! ◊ sa frebba mi at bedatu a terra ◊ est coladu chentza abbaidare e mi at betadu Translations French jeter, verser English to throw, to pour (out) Spanish echar, arrojar, verter Italian gettare, buttare, méscere German werfen, eingießen, einschenken.

botzicàre , vrb rfl Definition lòmpere a pitzu a unu po dhi fàere male Synonyms e antonyms afarcai, allupiri, atzurrire, intriglire / carriai Sentences si li sunt botzicaos sos canes ◊ sa martinica si li est botzicada a supra e li at irbinarjau sas bestes 2. issu ligabat a pisíliche sas ballizas e si las botzicabat a pala Etymon srd. Translations French se jeter (sur), se lancer (sur) English to throw oneself Spanish abalanzarse Italian avventarsi German sich stürzen.

foliài , vrb: fruliare, fugliare, fuliae, -ai, -are, fulliai, -are Definition imbolare, betare a un'ala, atesu, a terra calecuna cosa chi no serbit prus; lassare o lassàresi orrúere, o fàere orúere a terra; foedhandho de laores, batire o bogare frutu, giare resa / fugliare una cosa a cantu curret bratzu = atesu meda, cantu prus si podet Synonyms e antonyms bessai, bocare, frundhire, ghetai, imbolare, iscavulai, sciuliai 1, strumpai / bundhare | ctr. allogae, collire Sentences pigant su fiascu e nci dhu fóliant a su spirifundu de su mari ◊ fruliade sas falches, manigadores de pane e chibudha! (F.Sechi)◊ gighet bestes chi cherent fruliadas, totu mughedhu ◊ candho mi ant bidu betzu mi che ant fuliadu che un'istratzu ◊ sa carrada est fuliendi: tocat a ndi bogai unu pagu de binu ◊ portu unu tussi… seu sempri fuliendi! 2. sa maladia l'at fulliau a terra ◊ no ti fúlies in terra ca t'imbrutas! ◊ sa mata ndi dh'at fulliara su bentu ◊ fulliau mi so in s'istoja a titillias de fritu 3. suta de sa luna chi frúliat prata, mih s'istradone! ◊ innòi at a cresci trigu de fuliai a trinta! ◊ de issa s'innamorant sos piús pro chi sa gràscia fúliat a mojos (P.Mossa) Translations French jeter English to throw away, to knock down Spanish echar Italian buttar via, buttar giù German wegwerfen, hinunterwerfen, hinabwerfen.

frundhíre , vrb: frunnire Definition betare a una parte, atesu, a terra, lassare ccn. cosa chi no serbit prus; perdimentare sa cosa pigandhodha coment'e chi no costet nudha o siat de pagu importu; rfl. nau pruschetotu de fémina chentza cojuare, crocare chentza cricare contos po si giare a un'ómine, coment'e faendho pagu contu de issa etotu Synonyms e antonyms foliai, frundhare, irbotulae, iscavulai, sciuliai 1 / isperdisciare, perdimentare | ctr. allogae, collire, conchistare Sentences si aiat de intrare in chelu, dae su tronu sou beneitu tiat chircare de che frundhire a Deu! ◊ no l'ammito chi si frundhat su pane a su ladàmene, ca mi ammento s'apretu de su fàmene candho ischidare mi faghiat chito (A.Onano) 2. sos pagos sodhos chi preulit los frundhit fatu de sos tzilleris! ◊ a fàghere gai est a la frundhire, sa cosa, no a la conchistare! Etymon srd. Translations French jeter English to throw away Spanish echar Italian buttare via German wegwerfen, vergeuden.

ghetài, ghetàre, ghetàri , vrb Definition lassare andhare a istràmpidu, a cropu, o imbolare de pitzu a bàsciu, de artu, fintzes faendho un’istrégiu a covecadura, a furriadura impresse de che orrúere su chi dhu’est, pròere puru; andhare de unu logu prus in artu a un'àteru prus in bàsciu (o pentzau deasi); pònnere is manos apitzu de calecuna cosa mescamente de mala manera, o fintzes su si giare a calecuna cosa de malu o pònnere cun gana meda a fàere cosa; nau de laores, giare una resa; ammostare calidades, capacidades, assimbigiare a ccn. Synonyms e antonyms betae, foliai / cabai, falare / abbranchiare, iscarrafiare / pròere / bufai | ctr. allogae, collire / alciare, ampiai Idioms csn: ghetai de cuadhu = betare, fagher rúere dae cadhu a chie bi est sétidu; ghetai a perda = iscúdere, tragare a pedra; ghetaisí a terra = isterrigorzàresi, pònneresi corcadu in terra; ghetare, ghetai apari = betare totu a unu muntone, isordulare totu, nàrrere afaiu; ghetai su cuadhu a s'ègua, su mascu a sa fémina = dàreli su mascru a l'improssimare; ghetàresi che tzurpu in festa = pigai cosa cun asuria; ghetai una cosa in faci a unu = argumentàreli una cosa in briga; ghetare una morte a unu = ghetai sa curpa, incurpai, acusaidhu de ai bociu a ccn.; ghetaisí contras a unu = andhare o essíreli in contràriu (o fintzas trubbaresili, lòmpereli a l'iscúdere, a tzumbare e gai); ghetare labore = seminai; ghetare a unu (a su babbu, a sa mama) = assimbillai, ghetai ària a unu; ghetai apalas una cosa = daresila a pérdida, no ndhe fàghere contu; ghetai s'afetu a ccn. = pònnere amore, istima, indiosàresi de ccn. Sentences cussa cosa ghetadha a is canis! ◊ nci ghetu is malloredhus a sa pingiada ◊ dona atentzioni ca nci ghetas custa cosa a terra! ◊ est ghetandhe abba a mojos ◊ sa noti fiat maba e su celu fiat ghetendu 2. dae montes sos pastores ghetant a campu ◊ remonie sos canes ca soe ghetandhe a ube sezis bois! 3. su sordau chi buscabat carchi die de lisséntzia ghetabat carchi arruncu de labore (F.Cambosu)◊ ses aici basucu de crèiri chi su dinai si potzat ghetai comenti si ghetat su fasolu, in terra 4. unu isceti si at a ghetai contras a mimi!…◊ toca, impostadí in tali logu ca nci ghetu su cani, si agataus sirboni! ◊ s'astore petarju est a rodeu, a gràrios, prontu a si ghetare ◊ su mascu de ghia nostu si ghetàt a sa genti, chi ndi atobiàt in su mòri 5. cussu est disisperau e si ghetat a su binu pro irmenticare ◊ saidada sa fà, nci ghetant is brobeis a su campu ◊ dónnia borta mi dhu ghetat in faci, ca nanca cussu mi at agiudau e dèu a issu no 6. su trigu ocannu at ghetau a dexi, s'annu passau a tréixi ◊ chi dónnia moi ghetit a coranta! ◊ coment'e ómine ghetabat pacu pupa, ma fit mannu de coro ◊ in logu de iscuriu arresplendori ghetas! 7. a chie at ghetau custa pitzinna goi balentiosa? 8. a su fizu li ghetant sa morte de un'ómine 9. chin cantu ghetamus apare no mediamus mai! ◊ su madiru de cussa iat ghetau s'afetu a un'àtera fémina Etymon ltn. *jectare Translations French jeter, descendre English to cast, to get down Spanish echar, bajar Italian gettare, scéndere German hinunterwerfen, herunterwerfen, herunterkommen, herabkommen, hinuntergehen, hinabgehen, Wegweiser.

ifachilàre , vrb: ifachilliare Definition betare in cara, nàrrere in cara a unu su male chi at fatu coment’e brigandhodhu e faendhodhu a bregúngia, lígere sa vida, bogare in bregúngia a ccn. Synonyms e antonyms abbirgonzire, afachilare, refaciai Sentences su maridu a boches artas candho ghirabat l'ifachilliabat totu su chi fachiat, ca nanchi fit male fatu ◊ criticabant e ifachilliabant sa miséria a chie la zuchiat pitzicada a costas Etymon srd. Translations French reprocher, jeter à la figure English to fling in s.o's face (stg) Spanish reprochar Italian rinfacciare German vorhalten.

imbolàre , vrb Definition betare a terra, lassare sa cosa betandhochedha atesu, betandhodha de artu o a istràmpidu, coment’e a bolu, chentza órdine; calare de artu a cropu; rfl. nau prus che àteru de fémina chentza cojuare, crocare cun facilidade po si giare a s’ómine faendho pagu càrculu de issa etotu / andhare imbola imbola = imbolèndhesi inoghe e in cudhane, de tretu in tretu, a su corca corca Synonyms e antonyms abbutare, betae, foliai, frundhire, imbrillai, irbotulae, iscavulai, ispiòndiri, issèndhere, scabiossai | ctr. collire / assantae, assetiai, pònnere Sentences imbolamiche atesu cussas cosas! ◊ imbòlache s'arga! ◊ collide s'olia e imbolade a s'isterzu! ◊ no imboles gai fatu de su logu sa bestimenta chi ti càmbias! 2. s'abiolu si tucat, leat bolu e dae s'aera s'imbolat che raju! 3. si biet chi issa no est una fémina pagu séria chi s'imbolat in bratzos de chie totu li capitat! ◊ nos semus imbolados che duos iserelados! Etymon ltn. involare Translations French lancer, jeter English to fling Spanish tirar, arrojar Italian lanciare, buttare, scaraventare German werfen, schleudern.

ingorropàre , vrb Definition betare in calecunu gorropu Synonyms e antonyms impelciare, incalancare, ingarghilare Etymon srd. Translations French jeter dans un gouffre English to sinkhole Spanish echar en un barranco Italian infoibare German in eine Doline werfen.

iscascedhàe, iscascedhài , vrb: iscassedhai, iscassedhare, iscassidhare, iscassellare, scascedhai Definition mòvere, essire de su giustu (nau fintzes de cumportamentu), no àere manu firma faendho una cosa, fàere unu movimentu pagu precisu, illascinare (e si narat fintzes de sa cosa chi si manígiat), fartare; fintzes betare de cuadhu Synonyms e antonyms allescinai, iscassedhire, mòere / millire Sentences fui seghendi a lepa, mi at iscassedhau sa manu e mi seu ingortu ◊ mi at iscassedhau sa manu: mi ndi apu ghetau tropu, de binu! ◊ pudendi in bíngia, si bit ca mi at iscassedhau sa manu e babbu si ndi est acatau ◊ nanca benias a is otu e funt is otu e mesu: iscassedhada s'ora ti est?! ◊ mi est iscassedhau s'ollu: immoi custa cosa est tropu cundia! 2. est iscassidhau in s'iscamedhadorju Etymon srd. Translations French déconner, jeter, démonter English to be wrong, to throw Spanish equivocarse, temblar, desmontar Italian sgarrare, sbalzare German nicht genau sein, nicht genau gehen, werfen.

isperrumài, isperrumàre , vrb: sperrumai Definition iscollare, orrúere, betare in s'ispérrumu, iscumpàrrere; orruinare, andhare o fàere andhare male meda; nau de sa manera de fàere, de unu, po ccn. iscopu, fai de totu, fàere fintzes sacrifícios mannos Synonyms e antonyms atrabentare, derrúere, iscalabrare, isciarrocai, ispèldere, scabiossai, sderrocai, spentumai Sentences mi est ruta s'acheta e isperrumada si est ◊ sos saludos de sos emigrados, zente isperrumada, los costoimos in su coro ◊ donna Pisódia nci torrat a isperrumai a s'inferru ◊ a como si mi b'at isperrumadu duas bacas ◊ sa morte giàgarat sa zente finas a l'isperrumare ◊ si est isperrumau e no si est vidu prus ◊ una mallora s’est isperrumada in is brecas 2. sas aes s'ispérrumant intupèndhesi in sos pustialvos ◊ est de bonugoro: paret chi s'ispérrumat pro azuare sos frades! Translations French tomber, jeter dans un escarpement English to fall down a precipice (throw) Spanish despeñarse, precipitarse Italian cadére, gettare in un dirupo German stürzen.

ispinzàre , vrb Definition fàere s'ispinzu, furare unu o is pinzos a ccn., calecuna cosa po dha tènnere coment'e pinzos; arretirare su pinzos giau po asseguramentu; pitzigare de ogu Synonyms e antonyms ispinzorare / pindaciai Sentences s'ómine no si depet mai ispinzare ◊ a su mortu dh'ispinzant: che dhi segant unu pagu de pilos, sas ungas, dh'imbóligant in paperi e dhu chistint 3. sa pitzinna l'apo impinnada a sa nobena de su Cossolu dae candho, ca mi l'aiant ispinzada, ch'est ruta a sa padedha budhindhe ◊ benint a ischire chi a Luguniu li aiant ispinzau sa fémina Etymon srd. Translations French voler, jeter un sort sur qqn English to rob, to cast evil-eye on s.o Spanish robar, aojar Italian rubare, iettare German stehlen, den bösen Blick werfen auf.

istrampàre , vrb: istrempare, istrumpai, istrumpare, strumpai Definition lassare andhare o betare a terra a unu, una cosa o un'animale a cropu, de botu, cun fortza, su si betare a terra; giogare a istrumpas, a s'istrumpa; atzapulare, iscúdere a ccn. logu; betare a fuliadura, fuliare / istrampare castagna = iscúdere a terra sa castanza àrrida, posta intro de unu sacu, fintzas a essire neta, ispizolada (castagna istrampada = castanza morisca cota a budhidu) Synonyms e antonyms addrabbulai, addrobbulare, betae, iscracare, istrampoinai, istrampulare, rúchere / aciapuai / imbolare Sentences iant certau e si fuant istrumpaus in terra ◊ sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra cun sonu búitu ◊ aferrat a su pede s'animale e l'istrumpat ◊ no fatas su redossu istrampandhe sos sacos dae dossu! ◊ ndi as istrumpau un'orroli ◊ burrincu afissiau candu movit carriau s'istrumpat ◊ samunendhe s'isterzu, no istrampes sos piatos ca si segant! 2. fiu istrumpendi cun Giuanni po ci passai s'ora 3. paret unu contu irmalissiatu, ma dontzi cosa s'istrempat apare chin s'àtera ◊ at istrempau a forte s'isportellitu de su barcone ◊ at picatu su lèpore galu viu e li at istrempatu sa conca a una preta 4. si no mi lassas passare ti aferro a s'anca e ti che istrampo a mare! ◊ a terra ti che istrampo, mih, si no l'agabbas! Etymon srd. Translations French jeter par terre, abattre, s'abattre English to fall heavily, to pull down Spanish derribar Italian buttare a tèrra, abbàttere, stramazzare German niederschlagen, zu Boden werfen.

lampàre 1, lampàri , vrb Definition betare, imbolare a terra, iscúdere atesu, giare apitzu, nau fintzes in su sensu de aciapare, aferrare, furare Synonyms e antonyms aceiri, imbolare, imbrillai, imperiare, ispiòndiri, issèndhere, istrampare, lampinare Idioms csn: lampare sas manos a unu = betare pódhighes subra a ccn. a lu mazare; l. unu frastimu = frastimai, betare irrocos Sentences mi so lampadu a terra ◊ mi so lampadu subra de su letu e mi che so drommidu ◊ si calchi ogetu podiat coglire bi lu lampàt a dossu ◊ su puzone si lampat de s'aera e torrat a su nidu a bicu pienu ◊ che l'at lampadu foras dae sa gianna ◊ li podiaizis lampare unu raju! ◊ sas màchinas che lampant sa lughe atesu ◊ e a cantos lis at lampadu ojadas furàntzulas, candho fit giòvana! 2. su cane tentat de si lampare a unu Translations French lancer, jeter English to throw, to cast Spanish echar, arrojar Italian lanciare, gettare German werfen.

rumbicàre , vrb Definition arrespòndhere, in su chistionu, a su chi narat unu, ma mescamente refatzare calecuna cosa, arregodare a unu coment'e a briga, a impróveru (ca no ndhe at fatu contu), su bene chi dhi ant fatu Synonyms e antonyms afrontai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare Sentences s'àteru in lestresa rumbichesit a totu su chi s'ómine li nesit Etymon itl. rimbeccare Translations French jeter à la figure (fam.) English to fling in s.o. face Spanish reprochar, echar en cara Italian rinfacciare German vorhalten.

scabulài , vrb: iscavulai*, scavuai, scavulai, scavulari Definition fuliare a un'ala, lassare istare, fintzes betare; bogare de càbudu, lassare de fàere una cosa; foedhandho de laore nou, rèndhere, giare de resa Synonyms e antonyms betare, foliai, frundhire, imbolare / acabbae, scabidai | ctr. arragolli, chistie, coglire Sentences prestu, scavuancedha sa sigareta! ◊ in fàbbrica ant serrau totu: si nci ant scavuau aici… cumenti a petza pudéscia! ◊ scàbula totu e benidindi! ◊ depit scabulai su bufóngiu, su fumóngiu e papai chena sali ◊ fai finta de èssi aintru de unu barribi e scavuadinci a bàsciu 2. scabulamidha, no mi fàcias erriri! ◊ scabulaidedha de prangi, gomai, e prusaprestu agiudaimí a fai custas pabassinas! Translations French jeter English to throw away Spanish arrojar, echar, tirar Italian buttar via German wegwerfen.

trabentàre , vrb: atrabentare, traventare, treventare Definition betare o cuare o fintzes pigare e pònnere in d-unu trabentu, in d-una péntuma o gruta, in logu chi no dhu potzant o est difícile mannu a dh'agatare; fintzes solu andhare, tzucare a calecunu logu / trabentare fogu = traghedhare fogu, isparare Synonyms e antonyms irborrocare, irrainare, ispantumare, isperrumai, issussiare, trapantare / abbuare, acuae, apatai, aprecolare, cuerrai, impertusare, intuvedhare, intuzare, istugiai, tudai / furai Sentences si ch'est trabentadu in sas badhes ue teniat su bestiàmine ◊ mi mancat su poledhu: cale lampu nche l'at trabentau?! ◊ pro isse fit giómpida s’ora de si traventare e lassare sa bidha ◊ sas fórtighes a ue che las azis traventadas, chi no las agato?! ◊ a su secuestradu si l'ant traventadu aterue ◊ menzus mortu o traventadu, pro li atacare cussos! 2. si fit colau marzane si nche aiat trabentau peri sa gama! ◊ su riu che traventaiat totu candho si leaiat sas campuras 3. pone in motu sa màchina ca traventamus a Orune! 4. sos carabbineris li ant trabentau focu e li ant chimentau su bratzu Etymon srd. Translations French jeter dans un rocher English to throw down Spanish despeñar, precipitar Italian dirupare German abstürzen.

trambuscàre , vrb: trobbuscare, trubbuscare, trumbuscare, trummuscare Definition pònnere avolotu, fàere murigu, pesaresindhe cun fortza po aferrare a ccn. o ccn. cosa, iscúdere, atumbare o àteru deasi; nau de su tempus, isconciare, cambiare in malu / oju trambuscadu = malu, malàidu Synonyms e antonyms agegherai, assulurgiare, isciuliai, ispabuciare, trumbugliai / afarcai, salargiare, trubare Sentences arribbaos a cara a unu tzilleri cumintzant a si trubbuscare: una tropa de zòvanos s'est iscudendhe e picandhe a predas ◊ su procu de pressorju trumbuscadu chin su tirju s'arràsciat su pojolu ◊ cust'atzorodhu at trambuscadu totu sas datas e no si cumprendhet prus nudha ◊ bentos de gherra si sunt trambuscados 2. cust'ómine giughiat un'oju trambuscadu, ma no fit feu Etymon srd. Translations French mettre en émoi, se jeter (sur) English to cause a turmoil, to throw oneself Spanish alborotar, lanzarse, arremeter Italian subbugliare, avventarsi German in Aufruhr versetzen, sich stürzen.